
Selecția naturală are loc în rândul oamenilor chiar acum – sus, în munții din Nepal, au descoperit oamenii de știință.
Noua cercetare sugerează că, în comparație cu semenii lor, femeile etnice tibetane care sunt mai bine adaptate din punct de vedere fiziologic să trăiască în condiții de oxigen scăzut la altitudini mari au mai mulți copii. Acest lucru sugerează că aceste trăsături benefice sunt în prezent „selectate pentru”, ceea ce înseamnă că există o presiune evolutivă pentru a le transmite generației următoare.
Cu alte cuvinte, selecția naturală are loc.
Cercetătorii și-au dezvăluit concluziile într-un studiu publicat pe 21 octombrie în jurnal PNAS. Studiul a analizat peste 400 de femei, cu vârste cuprinse între 46 și 86 de ani, care locuiesc în sate situate în districtul Upper Mustang din Nepal, la granița cu Tibet. Satele se află la 11.500 până la 13.500 de picioare (3.500 până la 4.100 de metri) deasupra nivelului mării.
Oamenii care locuiesc la altitudini mari se confruntă cu condiții de mediu dure, inclusiv presiune scăzută a aerului reduce cantitatea de oxigen disponibile în organism. Aceste niveluri scăzute de oxigen pot determina oprirea funcționării țesuturilor, ducând la simptome precum confuzie și dificultăți de respirație. În cazurile mai severe ale acestei afecțiuni, numite hipoxie, oamenii pot dezvolta boli mortale, cum ar fi boală acută de munte sau edem cerebral de mare altitudineîn care creierul se umflă.
Mediile cu oxigen scăzut sunt deosebit de provocatoare pentru femeile însărcinate la altitudini mai mari, din cauza riscului crescut de preeclampsieo afecțiune a tensiunii arteriale potențial fatală și este mai probabil să dea naștere copiilor cu greutate mică la naștere. Prin urmare, în populațiile care trăiesc la altitudini mari, pot exista presiuni selective puternice pentru trăsături care ajută la creșterea supraviețuirii, atât în timpul sarcinii, cât și după aceasta.
Cercetările anterioare au arătat că tibetanii au fiziologic trăsături şi versiuni ale genelor care îi ajută să supraviețuiască în medii cu oxigen scăzut mai ușor decât oamenii fără aceste caracteristici. În noul studiu, cercetătorii au vrut să vadă dacă ar putea lega aceste trăsături genetice și fiziologice cu succesul reproductiv pentru a arăta că evoluția are loc prin selecție naturală în aceste populații.
În biologie, „succesul reproductiv” este de obicei măsurat printr-un număr de descendenți a produs un organism, deoarece acesta reflectă numărul de ori în care și-au transmis genele. Așa că cercetătorii au înregistrat câți copii au născut femeile din aceste sate. De asemenea, au făcut diverse măsurători fiziologice și au analizat pe ale femeilor ADN.
Ei au descoperit că femeile care au născut cei mai mulți copii aveau niveluri tipice de hemoglobină — sângele responsabil cu transportul oxigenului. Dar hemoglobina lor era capabilă să transporte mai mult oxigen decât femeile care aveau mai puțini copii.
În plus, femeile cu mai mulți copii aveau un flux sanguin mai mare către plămâni. Și ventriculii lor stângi — camera inimii care pompează sângele oxigenat în organism — erau mai largi decât cei cu mai puțini copii. Un ventricul mai larg înseamnă că mai mult sânge bogat în oxigen poate ajunge la țesuturile unei persoane într-o anumită bătaie a inimii.
Într-o analiză separată, cercetătorii au descoperit că aproximativ 80% dintre femeile din studiu au o versiune a unei gene cunoscută sub numele de EPAS1, despre care se crede că scăderea concentrației de hemoglobină în sânge. Acest lucru poate părea contraintuitiv, deoarece având mai puțină hemoglobină înseamnă că nu poți transporta atât de mult oxigen în sânge. Cu toate acestea, prea multă hemoglobină poate îngroșa sângele, făcând oamenii vulnerabili la dezvoltarea unei afecțiuni cunoscute sub numele de boală cronică de munte.
Faptul că varianta EPAS1 este atât de comună sugerează că există o mare presiune pentru ca această versiune a genei să fie transmisă de la o generație la alta.
Aceste noi descoperiri aruncă lumină asupra modului în care evoluția și adaptarea au loc la oameni, coautor al studiului Cynthia Beallun profesor emerit de antropologie la Universitatea Case Western Reserve din Ohio, a declarat pentru Live Science. Descoperirile pot avea, de asemenea, aplicații în medicină – de exemplu, ar putea oferi o perspectivă asupra bolilor care sunt asociate cu niveluri scăzute de oxigen, cum ar fi astm și alte afecțiuni pulmonare, a sugerat ea.
Te-ai întrebat vreodată de ce unii oameni își construiesc mușchi mai ușor decât alții sau de ce ies pistruii la soare? Trimite-ne întrebările tale despre cum funcționează corpul uman community@livescience.com cu subiectul „Health Desk Q” și este posibil să vedeți răspunsul la întrebarea dvs. pe site!