Oamenii au evoluat pentru a fi atât vânători, cât și vânați; cu toate că Homo sapiens poate doborî prada mare, specia noastră este, de asemenea, vulnerabilă la prădătorii mari. Acum, noi cercetări dezvăluie modul în care creierul uman comută între aceste două moduri de supraviețuire.
Răspunsul se află în hipotalamus, o structură minusculă amplasată adânc în mijlocul organului. Această regiune veche a creierului precede evoluția vertebratelor și astfel apare la toate animalele vertebrate; regiuni similare ale creierului există și la nevertebrate. Hipotalamusul este cunoscut pentru îndeplinirea sarcinilor de supraviețuire foarte elementare, cum ar fi reglarea temperaturii corpului, declanșarea eliberării de hormoni, reglarea ritmurilor circadiene și trimițând semnale de foame.
Noul studiu, publicat joi (27 iunie) în jurnal PLOS Biologiea descoperit că hipotalamusul gestionează și comportamentul de supraviețuire al comutării între vânătoare și vânat.
S-a demonstrat anterior că hipotalamusul își asumă această sarcină la alte mamifere, cum ar fi șoarecii. Dar noua cercetare marchează prima dată când s-a demonstrat că regiunea face acest lucru și la oameni, au scris autorii studiului în lucrarea lor.
Legate de: Pot animalele să simtă cu adevărat miros de frică la oameni?
Hipotalamusul este mic – cam de dimensiunea unui bob de mazăre – și este alcătuit din nuclee chiar mai mici, care sunt prea mici pentru creier tehnici de scanare, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), la imagine.
Cercetătorii au folosit mai multe metode pentru a depăși această problemă. Unul a implicat determinarea pulsului lichidului cefalorahidian – un lichid clar care curge în jurul și în golurile din creier și măduva spinării – și apoi corectarea acestei mișcări în datele lor fMRI. Au folosit și un tip de inteligenţă artificială numită învățare profundă pentru a detecta și clasifica tiparele de activitate care altfel ar putea fi prea subtile pentru a fi detectate.
Echipa a avut mai întâi 277 de voluntari să joace un joc video în care au trebuit să treacă de la comportamentul de vânătoare la un comportament de evadare. Jocul a constat într-o arenă simplă în care participanții au mutat un avatar. Culoarea granițelor arenei a comunicat dacă participanții ar trebui să vâneze sau să evadeze dintr-o altă figură computerizată.
Creierele acestor participanți nu au fost scanate, dar cercetătorii au studiat acțiunile voluntarilor pentru a crea un model computerizat care ar putea diferenția când cineva era în modul de vânătoare sau de fugă.
Apoi, alți 22 de participanți au jucat același joc în interiorul unui scaner fMRI. Acest tip de imagistică a creierului ia o măsură indirectă a activității creierului care se bazează pe mișcarea sângelui și a oxigenului prin diferite regiuni ale creierului. Când o anumită regiune a creierului este activă, fluxul de sânge oxigenat către acea zonă crește.
În scopuri de comparație, aceiași 22 de participanți au făcut, de asemenea, o sarcină care presupunea doar mișcarea avatarului pe ecran, fără nicio dorință specială de a supraviețui.
Rezultatele au arătat că hipotalamusul a acționat ca un centru de control, facilitând trecerea între comportamentul de pradă și cel de pradă. A făcut acest lucru comunicând cu o suită de alte regiuni ale creierului, inclusiv amigdala, o regiune cunoscută pentru procesarea fricii și cortexul prefrontal ventromedial, care este cunoscut pentru că este implicat în sarcini de luare a deciziilor, inclusiv în evaluarea riscului într-o anumită situație. Această comutare a implicat suprimarea comportamentului de la sarcina anterioară.
Hipotalamusul continuă să coordoneze noul comportament după această schimbare, rămânând activ pe tot parcursul procesului.
„Aceste descoperiri extind înțelegerea noastră asupra hipotalamusului uman de la o regiune care reglează stările interne ale corpului la o regiune care schimbă comportamentele de supraviețuire și coordonează comportamentele strategice de supraviețuire”, au scris autorii.
Te-ai întrebat vreodată de ce unii oameni își construiesc mușchi mai ușor decât alții sau de ce ies pistruii la soare? Trimite-ne întrebările tale despre cum funcționează corpul uman community@livescience.com cu subiectul „Health Desk Q” și este posibil să vedeți răspunsul la întrebarea dvs. pe site!