Oamenii de știință au descoperit declanșatorul care face inflamaţie spirală scăpată de sub control pentru unii copii după o infecție cu COVID-19.
Se pare că sistemul imunitar confundă o proteină produsă în majoritatea părților corpului ca fiind străină, deoarece o imită pe una care face parte din SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID 19.
Condiția, numită sindrom inflamator multisistem la copii (MIS-C), a fost identificate pentru prima dată la începutul pandemiei într-un mic procent de copii care s-au vindecat de COVID-19.
Mulți dintre acești copii au fost inițial asimptomatici în timpul unei crize cu infecția virală, dar, două până la șase săptămâni mai târziu, au avut o inflamație care pune viața în pericol la inimă, creier, piele, sânge sau sistemul digestiv.
Înrudit: Efectul rar de coagulare al vaccinurilor timpurii cu COVID a fost în sfârșit explicat
MIS-C vine mereu cu febrădar poate provoca și slăbiciune, amețeli, dureri de stomac sau erupții cutanate.
Până de curând, oamenii de știință nu erau siguri cum erau legate exact COVID-19 și MIS-C sau de ce sistemul imunitar ar putea activa organismul după o infecție. Pentru a înțelege ce determină inflamația în MIS-C, cercetătorii au analizat sistemul imunitar a 199 de copii cu MIS-C și a 45 care s-au recuperat fără a dezvolta această afecțiune.
Studiul, publicat pe 7 august în jurnal Naturăa dezvăluit 30 de autoanticorpi – anticorpi care vizează propriul corp al unei persoane în loc de un invadator străin – care au fost prezenți la pacienții cu MIS-C, dar nu și la cei fără afecțiune.
Autoanticorpii cu cel mai puternic profil au vizat o proteină numită SNX8, care se găsește în aproape fiecare parte a corpului datorită rolului său în sortarea și transportul moleculelor în interiorul celulelor.
S-a dovedit că o parte din „proteina nucleocapsidă” a coronavirusului seamănă foarte mult cu partea SNX8 care este vizată de acești autoanticorpi. Proteina nucleocapside face parte din învelișul exterior al virusului, care acoperă materialul său genetic. Această asemănare a ridicat posibilitatea ca, la unii pacienți, sistemul imunitar să confunde SNX8 cu aspectul său SARS-CoV-2 și, prin urmare, să atace țesuturile care îl exprimau.
Pentru a susține această teorie, echipa a studiat celulele T, care recunosc și ucid celulele infectate cu virus din organism, de la pacienți cu și fără MIS-C. Doar celulele T de la pacienții cu MIS-C au reacționat atât la SARS-CoV-2, cât și la SNX8, susținând ipoteza identității greșite. Descoperirea poate oferi noi abordări pentru diagnosticarea afecțiunii în viitor.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca SNX8 să fie întreaga poveste din spatele MIS-C.
„Credem că o serie de factori rari se adună pentru a permite cuiva să obțină MIS-C”, autor principal Joseph DeRisiprofesor de biochimie și biofizică la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), a declarat pentru Live Science. „Anticorpii sunt o parte din asta, dar nu singura parte.”
Oricum, MIS-C este mult mai puțin o problemă decât a fost cândva.
„Lucru fascinant este că MIS-C a dispărut în mare măsură, cu excepția copiilor care nu sunt vaccinați sau ale căror vaccinuri s-au diminuat”, a spus. Dr. Aaron Bodanskyprimul autor al studiului și un coleg de îngrijire critică pediatrică la UCSF. „Dacă predispui sistemul imunitar [to SARS-CoV-2] prin vaccinare, nu va avea atât de mult timp să dezvolte acest răspuns neobișnuit”.
Cu toate acestea, scăderea ratelor de vaccinare cu vaccinuri COVID-19 noi și actualizate poate semnala probleme în viitor. „Cred că este o îngrijorare serioasă”, a spus DeRisi. „Dacă această tendință crește, mă aștept să vedem o creștere a MIS-C”.
Deocamdată, își propun să-și folosească studiul ca model pentru a înțelege pe ceilalți afectiuni autoimune sau inflamatorii care pot fi declanșate de infecții virale, cum ar fi diabet sau scleroza multiplă.
Acest articol are doar scop informativ și nu este menit să ofere sfaturi medicale.
Te-ai întrebat vreodată de ce unii oameni își construiesc mușchi mai ușor decât alții sau de ce ies pistruii la soare? Trimite-ne întrebările tale despre cum funcționează corpul uman community@livescience.com cu subiectul „Health Desk Q” și este posibil să vedeți răspunsul la întrebarea dvs. pe site!