O boală necunoscută științei ar putea declanșa următoarea pandemie. Suntem pregătiți?

Înainte de Covid pandemiea avut Organizația Mondială a Sănătății (OMS). a făcut o listă a bolilor infecţioase prioritare. Acestea au fost considerate a reprezenta o amenințare la adresa sănătății publice internaționale, dar în cazul în care cercetarea era încă necesară pentru a le îmbunătăți supravegherea și diagnosticul. În 2018, „boala X” a fost inclus, ceea ce a însemnat că un agent patogen care nu era anterior pe radarul nostru ar putea provoca a pandemic.

Deși un lucru este să recunoaștem limitele cunoștințelor noastre despre supa microbiană în care trăim, atenția mai recentă s-a concentrat asupra modului în care am putea aborda în mod sistematic riscurile viitoare de pandemie.

Fostul secretar al Apărării al SUA Donald Rumsfeld s-a vorbit celebru despre „cunoscute cunoscute” (lucruri pe care le știm că știm), „necunoscute cunoscute” (lucruri pe care le știm că nu le știm) și „necunoscute necunoscute” (lucruri pe care nu le știm, nu le știm).

Deși acest lucru ar fi putut fi controversat în contextul său original al armelor de distrugere în masă, acesta oferă un mod de a gândi cum am putea aborda viitoarele amenințări pandemice.

Gripa: un „cunoscut cunoscut”

Gripa este în mare parte o entitate cunoscută; În esență, avem o pandemie minoră în fiecare iarnă, cu mici modificări ale virusului în fiecare an. Dar pot apărea și mai multe schimbări majore, ducând la răspândirea prin populații cu imunitate preexistentă redusă. Am văzut asta cel mai recent în 2009 cu pandemie de gripă porcină.

Cu toate acestea, există multe lucruri pe care nu le înțelegem despre ceea ce determină mutațiile gripei, cum acestea interacționează cu imunitatea la nivel de populație și cum să facem cel mai bine predicții despre transmitere, severitate și impact în fiecare an.

Curentul H5N1 subtip de gripă aviară („gripa aviară”) s-a răspândit pe scară largă în întreaga lume. A dus la moartea lui multe milioane de păsări și răspândit la mai multe specii de mamifere inclusiv vacile în Statele Unite şi mamifere marine în America de Sud.

Cazuri umane au fost raportate la persoanele care au avut contact strâns cu animale infectate, dar, din fericire, nu există în prezent o răspândire susținută între oameni.

Deși detectarea gripei la animale este o sarcină uriașă într-o țară mare precum Australia, există sisteme existente pentru a detecta și a răspunde la gripa aviară la animalele sălbatice și de producție.

Este inevitabil că vor exista mai multe pandemii de gripă în viitor. Dar nu este întotdeauna cel care ne îngrijorează.

Atenția s-a concentrat asupra gripei aviare din 1997, când a apărut un focar la păsări în Hong Kong a provocat boli grave la oameni. Dar cele ulterioare pandemie din 2009 provenit de la porci din centrul Mexicului.

Înrudit: Anticorpii nevăzuți până acum pot viza mulți viruși gripali

Coronavirus: un „cunoscut necunoscut”

Deși Rumsfeld nu a vorbit despre „cunoscute necunoscute”, coronavirusurile ar fi potrivite pentru această categorie. Știam mai multe despre coronavirus decât ar fi crezut majoritatea oamenilor înainte de pandemia de COVID.

Am avut experiență cu sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) care au cauzat focare mari. Ambele sunt cauzate de viruși strâns legate la SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă COVID. În timp ce acestea ar fi putut dispărea din conștiința publicului înainte de COVID, coronavirusurile au fost listate în 2015 Lista OMS a bolilor cu potenţial pandemic.

Cercetările anterioare asupra coronavirusurilor anterioare s-au dovedit vitale pentru a permite dezvoltarea rapidă a vaccinurilor COVID. De exemplu, munca inițială a grupului Oxford asupra un vaccin MERS a fost cheia dezvoltării vaccinului AstraZeneca împotriva COVID.

În mod similar, cercetările anterioare asupra structurii proteină în vârf – o proteină de pe suprafața coronavirusurilor care îi permite să se atașeze de celulele noastre – a fost utilă în dezvoltarea vaccinurilor ARNm pentru COVID.

S-ar părea probabil că vor exista și alte pandemii de coronavirus în viitor. Și chiar dacă nu apar la scara COVID, impacturile pot fi semnificative. De exemplu, când MERS s-a extins în Coreea de Sud în 2015, a provocat doar 186 de cazuri în două luni, dar costul controlului a fost estimat la 8 miliarde USD (11,6 miliarde USD).

Cele 25 de familii virale: o abordare a „necunoscutelor cunoscute”

Atenția s-a îndreptat acum către necunoscutele cunoscute. Sunt aproximativ 120 virusuri din 25 de familii despre care se știe că provoacă boli umane. Membrii fiecărei familii virale au proprietăți comune, iar sistemul nostru imunitar răspunde la acestea în moduri similare.

Un exemplu este familia de flavivirusuridintre care cei mai cunoscuți membri sunt virusul febrei galbene și virusul febrei dengue. Acest familia include de asemenea alți câțiva viruși importanți, cum ar fi virusul Zika (care poate provoca defecte congenitale când gravidele sunt infectate) și virusul West Nile (care provoacă encefalităsau inflamație a creierului).

OMS plan pentru epidemii își propune să ia în considerare amenințările din diferite clase de viruși și bacterii. Se uită la agenți patogeni individuali ca exemple din fiecare categorie pentru a ne extinde înțelegerea în mod sistematic.

Institutul Național al Alergiilor și Bolilor Infecțioase din SUA a făcut acest pas mai departe, pregătind vaccinuri și terapii pentru o listă de prototip de patogeni din familii cheie de virusuri. Scopul este de a putea adapta aceste cunoștințe la noile vaccinuri și tratamente în cazul în care ar apărea o pandemie de la un virus strâns înrudit.

Patogenul X, „necunoscutul necunoscut”

Există și necunoscutele necunoscute, sau „boala X„— un agent patogen necunoscut cu potențialul de a declanșa o epidemie globală severă. Pentru a ne pregăti pentru acest lucru, trebuie să adoptăm noi forme de supraveghere, analizând în mod specific locul unde ar putea apărea noi agenți patogeni.

În ultimii ani, a existat o recunoaștere tot mai mare a faptului că trebuie să avem o viziune mai largă asupra sănătății, dincolo de a ne gândi doar la sănătatea umană, dar și la animale și la mediu. Acest concept este cunoscut sub numele de „O Sănătate„și ia în considerare probleme precum schimbările climatice, practicile agricole intensive, comerțul cu animale exotice, invadarea crescută a oamenilor în habitatele faunei sălbatice, schimbarea călătoriilor internaționale și urbanizarea.

Acest are implicatii nu numai unde să căutăm noi boli infecțioase, ci și cum putem reduce riscul „deversării” de la animale la oameni. Aceasta ar putea include testare țintită a animalelor și a oamenilor care lucrează îndeaproape cu animalele. În prezent, testarea este direcționată în principal către viruși cunoscuți, dar tehnologii noi poate căuta virusuri încă necunoscute la pacienții cu simptome compatibile cu noi infecții.

Trăim într-o lume vastă de potențiale amenințări microbiologice. În timp ce gripa și coronavirusurile au un istoric de a provoca pandemii anterioare, o listă mai lungă de noi agenți patogeni ar putea încă provoca focare cu consecințe semnificative.

Supravegherea continuă a noilor agenți patogeni, îmbunătățirea înțelegerii noastre cu privire la familiile de virusuri importante și dezvoltarea politicilor de reducere a riscului de răspândire vor fi toate importante pentru reducerea riscului viitoarelor pandemii.

Acest articol editat este republicat din Conversația sub o licență Creative Commons. Citiți articol original.