Arheologii au dezgropat ruinele unei fortărețe romane din Germania, care a protejat cândva împotriva intrușilor barbari.
De mai bine de un secol, istoricii au bănuit că o structură de apărare cunoscută sub numele de castrum pândea sub o stradă pietruită din Aachen, un oraș din vestul Germaniei. Cu toate acestea, abia după săpăturile recente dinaintea unui proiect de construcție, arheologii au văzut în cele din urmă rămășițele fortificației vechi de 1.700 de ani. Au știut imediat că este o român construcție, conform unui tradus afirmație.
„Modul în care a fost construit zidul nu a lăsat nicio îndoială că trebuia să fie de origine romană”, Donata Kyritz, un arheolog și proprietar al sk ArcheoConsult, firma care a condus săpătura, a declarat pentru Live Science într-un e-mail. “Mojarul asemănător betonului și alegerea rocii erau tipice perioadei romane. De asemenea, dimensiunile și modul în care a fost construită fundația diferă de tehnica folosită în epoca medievală”.
Zidul în sine datează din secolul al III-lea, iar segmentul care a fost dezgropat se întinde pe aproximativ 23 de picioare (7 metri) lungime și 35 de inchi (90 de centimetri) lățime. Lungimea completă a zidului este necunoscută, potrivit declarației.
Arheologii cred că zidul ar fi fost construit într-un cerc care protejează orașul Miami Herald raportat.
Legate de: Temple de cult și groapă de sacrificiu descoperite într-un vechi tabăr roman din Germania
Zidul poate să fi inclus și o serie de porți.
„Găsit un castrum comparabil [elsewhere in Germany] arată acest tip de poartă, unde doi pereți paraleli susțin un turn”, Andreas Schaubun arheolog pentru orașul Aachen care a lucrat la săpătură, a declarat pentru Live Science într-un e-mail.
Zidul a fost probabil folosit pentru a „proteja împotriva triburilor germanice”, potrivit WDRun post public de radiodifuziune din Germania.
„Știm că castrumul a fost construit ca o reacție [to] raiduri ale triburilor germanice în jurul anilor 275 și 276 d.Hr.”, a spus Schaub pentru Live Science. „Nu știm dacă erau mulți soldați care să conducă castrumul sau dacă locuitorii trebuiau să se apere. Dar ceea ce știm este că funcționează. Nu avem nicio indicație privind vreo distrugere mare după construirea castrului”.
Pe lângă zid, arheologii au găsit cioburi de ceramică și oase de animale la fața locului, precum și ceea ce ar fi putut fi o șosea.
„Un strat de pietricele în zona deschiderii sugerează că ar fi putut exista pavaj”, a spus Kyritz pentru Live Science.
După finalizarea săpăturilor, vor începe lucrările de construcție pe șantier, potrivit comunicatului.