Probabil cel mai complex organ din organism, creierul este o mizerie elegantă de celule, substanțe chimice și impulsuri electrice care ne orchestrează gândurile, comportamentele și funcțiile corporale inconștiente.
Anul acesta, Live Science a acoperit o mulțime de studii fascinante despre creier, fiecare dintre ele a dezvăluit noi perspective despre cum se căpățește organul, ridicând și noi întrebări.
Înrudit: S-a găsit un reglator principal al inflamației – și se află în trunchiul cerebral
Ciclul hormonal masculin și creierul
Deși nu este adesea discutat, ciclul hormonal masculin este destul de izbitor. Hormonii steroizi din corpul masculin – inclusiv testosteronul, cortizolul și estradiolul – scad cu aproximativ 70% pe parcursul zilei și apoi se resetează peste noapte. Anul acesta, un studiu de scanare a creierului a arătat că creierul pierde și își recapătă volum în timp cu acest ciclu zilnic. În acest moment, totuși, nu este clar dacă hormonii înșiși conduc schimbările creierului sau modul în care acest ciclu afectează funcția creierului masculin.
Creierul tău pe cinema
Mulți oameni aruncă un film când vor să-și „oprească creierul” pentru un pic. Dar un studiu recent a constatat că, de fapt, 24 de rețele diferite ale creierului se aprind pe măsură ce vizionați diferite tipuri de filme. Prin legarea tiparelor activității creierului de ceea ce se întâmpla într-o anumită scenă, oamenii de știință din spatele studiului au reușit să construiască cea mai precisă hartă funcțională a creierului de până acum.
Transformarea creierului bebelușilor după naștere
Un studiu revoluționar la fetuși și nou-născuți evidențiază modul în care activitatea de anumite părți ale creierului se schimbă brusc după naștere. Există o creștere uriașă a activității în rețeaua subcorticală, care acționează ca un hub releu pentru informații, și în rețeaua senzorio-motorie, care este responsabilă de procesarea stimulilor externi și de coordonarea mișcărilor. Cercetătorii doresc acum să studieze aceleași rețele cerebrale la copiii prematuri, pentru a vedea dacă există o diferență notabilă față de bebelușii născuți la termen.
Dorința de a mânca
Un circuit simplu format din doar trei tipuri de neuroni pot sta la baza impulsului nostru de a mâncaa constatat un studiu. Celulele creierului lucrează împreună pentru a detecta hormonii care semnalează foamea și în cele din urmă declanșează celulele care controlează mușchii pentru mestecare. Încurcându-se cu acest circuit la șoarecii de laborator, cercetătorii au determinat rozătoarele să mănânce de 12 ori mai multă hrană decât de obicei și să facă mișcări de mestecat chiar și atunci când nu aveau hrană.
„Grafele permanente” ale sarcinii pe creier
Pe tot parcursul sarcinii, aproximativ 80% din materia cenușie a creierului își pierde volumul. O parte din acest volum pierdut reapare după naștere, dar o mare parte din materia lipsă rămâne pierdută. O pierdere similară a volumului materiei cenușii se observă în timpul pubertății, o perioadă în care creierul „elimină” conexiunile în exces pentru a-și spori eficiența. Este posibil ca această schimbare în sarcină să reflecte o reglare fină similară a circuitelor creierului, spun oamenii de știință.
Trei copii ale fiecărei amintiri
Un studiu la șoarece sugerează că creierul poate stocați cel puțin trei copii ale fiecărei memorie codifică. Aceste copii diferă în ceea ce privește momentul în care sunt create, cât de mult durează și cât de modificabile sunt în timp. Înțelegerea când și cum se formează aceste copii diferite ar putea ajuta oamenii de știință să abordeze condițiile care afectează codificarea și recuperarea memoriei, cum ar fi PTSD și demența.
Creiere conștiente crescute în laborator?
Ar putea organoizi cerebrali — modele miniaturale ale creierului crescute în laborator — au câștigat vreodată conștiința? Live Science a pus întrebarea neurologului Kenneth Kosik, care ne-a asigurat că nu este posibil să se întâmple oricând în curând. Cu toate acestea, există încă dezbateri în desfășurare cu privire la ceea ce se califică drept „conștiință”, a menționat el. Și există mari întrebări despre ce s-ar putea întâmpla dacă minicreierele umane ar fi transplantate în animale sau conectate la tehnologii pentru a crea așa-numiții cyborgi.
Înrudit: Iluzia optică dezvăluie regula cheie a creierului care guvernează conștiința
— Ciuperci care „dizolvă” sentimentul de sine
Psilocibina, ingredientul activ din ciupercile magice, poate provoca rețeaua cerebrală responsabilă de menținerea sentimentului de sine al unei persoane să nu se sincronizeze. Numit rețeaua implicită, acest circuit cerebral este cel mai activ atunci când oamenii se auto-reflectează și nu sunt implicați într-o anumită sarcină. Pe psilocibină în doză mare, activitatea rețelei s-a schimbat temporar, unele dintre efecte durând câteva săptămâni.
Originea psihozei
Un studiu cu scanarea creierului ar putea ajuta la confirmarea unei teorii despre de ce oamenii suferă de psihozăsau rupturi bruște de realitate. Folosind inteligența artificială (AI) pentru a analiza scanările, oamenii de știință au descoperit „semnături” suprapuse în creierul persoanelor cu psihoză. Aceste semnături fie erau legate de o afecțiune genetică, fie proveneau dintr-o cauză necunoscută. Descoperirile susțin o teorie conform căreia, în psihoză, rețelele cerebrale responsabile de direcționarea atenției unei persoane funcționează defectuos, ceea ce duce la halucinații și iluzii.
Modelul „universal” al creierului la primate
Mai multe specii de primate, inclusiv oameni, împărtășesc un model comun de unde cerebrale în cortexul cerebral, suprafața exterioară a creierului. Acest model universal este marcat de unde cerebrale de înaltă frecvență în straturile superioare ale cortexului și unde mai lente în straturile sale mai profunde. Oamenii de știință cred că interacțiunea undelor rapide și lente dictează informațiile care rămân în gândirea conștientă la un moment dat.
Stare de curgere
Oamenii de știință au dezvăluit părți cheie ale creierului care se pornesc atunci când cineva este într-o stare de flux — sau „în zonă”. Studiul a implicat scanarea creierului unor muzicieni cu diferite grade de experiență. A pus două teorii concurente ale „fluxului” una împotriva celeilalte, iar o teorie a ieșit pe primul loc.
Citind într-o clipă
Un studiu a constatat că creierul uman poate discerne structurile de bază ale limbajului scris în timpul necesar pentru a clipi. Acest lucru sugerează că creierul poate procesa fraze scrise la fel de repede ca și scenele vizuale ale lumii din jurul nostru. Subiecții studiului păreau să proceseze fraze care includ subiecte, verbe și obiecte mai repede decât au făcut liste de substantive. De asemenea, au fost rapid să proceseze atunci când sensul unei fraze nu prea avea sens. Descoperirile sugerează că creierul nu numai că detectează că cuvintele sunt prezente, ci și începe să analizeze sensul imediat.
Creiere mari de la bug-uri intestinale
Un studiu pe șoareci sugerează că creierul remarcabil de mare al oamenilor poate avea a evoluat parțial datorită microbilor unici în măruntaiele noastre. Cercetătorii studiului au transplantat microbi din intestinele oamenilor și ale primatelor non-umane la șoareci. Microbii de la oameni și primatele cu creier mare au transformat alimentele în energie pentru creier mai eficient în comparație cu microbii de la maimuțele cu creier mic. Descoperirile sugerează că microbii din creierul mare transformă alimentele în energie pentru creier mai eficient, contribuind astfel la creșterea organului.
Hartă nouă uimitoare a creierului
Cercetători de la Harvard și Google a dezvăluit o hartă uimitoare a unei mici bucăți din creierul uman. Conține aproximativ 57.000 de neuroni, 9 inchi (23 de centimetri) de vase de sânge și 150 de milioane de sinapse (punctele de legătură dintre neuroni). Harta a evidențiat trăsături unice și neașteptate ale creierului, inclusiv misterioase „vârtejuri” sau noduri, în firele de ieșire ale unor neuroni.
Țesut cerebral imprimat 3D care chiar funcționează
În primul rând, oamenii de știință Țesut creier uman funcțional imprimat 3D. Imprimanta însăși a folosit celule stem în loc de cerneală, iar echipa a folosit apoi un amestec de substanțe chimice pentru a stimula celulele respective să se transforme în celule cerebrale. Celulele rezultate ar putea comunica și se pot conecta în rețele, similar cu celulele dintr-un creier real.
Te-ai întrebat vreodată de ce unii oameni își construiesc mușchi mai ușor decât alții sau de ce ies pistruii la soare? Trimite-ne întrebările tale despre cum funcționează corpul uman community@livescience.com cu subiectul „Health Desk Q” și este posibil să vedeți răspunsul la întrebarea dvs. pe site!
Comentarii recente