
Apa acoperă aproape trei sferturi din suprafața Pământului. Dar câtă apă se află ascunsă sub pământ în scoarța planetei?
Un studiu din 2021 în jurnal Scrisori de cercetare geofizică a descoperit că mai mult din apa Pământului este ținută sub pământ în sol sau în porii din rocă – cunoscută sub denumirea de apă subterană – decât în calotele glaciare și ghețarii Pământului.
„Sunt aproximativ 43,9 milioane de kilometri cubi [10.5 million cubic miles] de apă în scoarța terestră”, Grant Fergusonun hidrogeolog la Universitatea din Saskatchewan și autorul principal al studiului din 2021, a declarat pentru Live Science.
Legate de: Câtă apă este în atmosfera Pământului?
În comparație, gheață înăuntru Antarctica deține aproximativ 6,5 milioane de mile cubi (27 milioane de km cubi) de apă; în Groenlanda, aproximativ 720.000 mile cubi (3 milioane km cubi); iar în ghețarii din afara Antarcticii și Groenlandei, 38.000 de mile cubi (158.000 km cubi), a menționat studiul din 2021.
Oceanele Pământului rămân cel mai mare rezervor de apă al planetei, deținând aproximativ 312 milioane de mile cubi (1,3 miliarde de km cubi), conform studiului din 2021. Totuși, în afară de oceane, apele subterane sunt cel mai mare rezervor de apă la nivel global, arată studiul.
Un studiu din 2015 în jurnal Geoștiința naturii estimase că există 5,4 milioane de mile cubi (22,6 milioane de km cubi) de apă subterană de mică adâncime – apă în 1,2 mile (2 kilometri) superioare ale scoarței Pământului. În schimb, studiul din 2021 a luat în considerare apele subterane din cele 10 km (6,2 mile) superioare ale scoarței Pământului, a spus Ferguson.
Această discrepanță s-a datorat modului în care estimările anterioare ale apei subterane de adâncime – cea de sub cele 1,2 mile superioare ale scoarței Pământului – s-au concentrat doar pe roci cristaline cu porozitate scăzută, cum ar fi granitul. Studiul din 2021 a inclus roci sedimentare, care sunt mai poroase decât rocile cristaline.
Per total, studiul din 2021 a dublat mai mult decât cantitatea de apă subterană despre care se crede că există la 1,2 până la 6,2 mile sub suprafața Pământului – de la aproximativ 2 milioane de mile cubi (8,5 milioane de km cubi) la 4,9 milioane de mile cubi (20,3 milioane de km cubi). Această nouă estimare este aproape la fel de mare ca cele 5,7 milioane de mile cubi (23,6 milioane de km cubi) pe care le-au calculat pentru apele subterane de mică adâncime.
Ferguson a remarcat că crusta are de obicei o grosime de 19 până la 31 mile (30 până la 50 km) – semnificativ mai groasă decât adâncimea de 6,2 mile luată în considerare studiul din 2021. S-au concentrat asupra scoarței superioare, deoarece este relativ fragilă și, prin urmare, posedă rocă fracturată care poate, la rândul său, să rețină apa. Sub aproximativ 6,2 mile, crusta devine mult mai puțin poroasă și probabil să conțină apă, a spus el.
Acviferele subterane de mică adâncime, care sunt în mare parte apă dulce, sunt folosite pentru băut și irigare. În schimb, apele subterane de adâncime sunt sărate și nu pot circula cu ușurință sau curge la suprafață, în mare măsură decupându-le de restul apei planetei, a remarcat Ferguson.
Cu toate acestea, izolarea relativă a apelor subterane de adâncime înseamnă că, în unele locuri, această saramură a fost prinsă pentru perioade extraordinar de lungi de timp. Acest lucru înseamnă că ar putea oferi o perspectivă valoroasă asupra trecutului Pământului, a menționat studiul din 2021.
„Știm foarte puține despre aceste ape la adâncimi mai mari de câțiva kilometri, ceea ce o face o zonă de frontieră pentru știință”, a spus Ferguson.
În plus, aceste ape antice pot susține ecosisteme microbiene care sunt încă active astăzi. Astfel de comunități biologice profunde pot arunca lumină asupra modului de viață evoluat pe planeta noastră și cum s-ar putea dezvolta pe alte lumi care probabil găzduiesc apă adânc sub suprafața lor.
„Sunt mult mai multe de explorat despre apa la adâncimea de kilometri pe Pământ și pe alte planete”, Jennifer McIntoshun hidrogeochimist la Universitatea din Arizona din Tucson și coautor al studiului din 2021, a declarat pentru Live Science.