“Este ca și cum ai aștepta un autobuz și apoi sosesc trei deodată.” Așa descriu oamenii de știință lansarea celor trei misiuni, în valoare de aproape 1,6 miliarde de dolari, cu racheta SpaceX Falcon 9, programată pentru miercuri. Destinația? O orbită situată la aproape un milion de mile de Pământ, pentru a măsura fluxul supersonic de particule încărcate provenit de la Soare.
Una dintre misiuni, aparținând Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA), va transmite în timp real observații ale vântului solar pentru a oferi avertismente prealabile despre furtunile geomagnetice care ar putea afecta rețelele electrice, comunicațiile radio, navigația GPS, călătoriile aeriene și operațiunile satelitare.
Celelalte două misiuni, organizate de NASA, au obiective de cercetare care includ studiul graniței dintre Sistemul Solar și spațiul interstelar, precum și observarea stratului exterior, rar văzut, al atmosferei planetei noastre.
Toate trei navele spațiale au fost montate în vârful rachetei Falcon 9, care a fost lansată la ora 7:30 dimineața, ora de Est (11:30 UTC), de la Centrul Spațial Kennedy al NASA din Florida. Racheta a urmat o traiectorie spre est de coasta spațială a Floridei, și-a abandonat primul etaj reutilizabil al propulsorului pentru o aterizare în largul mării, apoi și-a activat motorul etapei superioare de două ori pentru a propulsa trio-ul de misiuni în spațiul adânc.
La câteva minute după aceea, fiecare dintre navele spațiale s-a separat de Falcon 9, începând o călătorie de câteva luni către locațiile lor de observație, în orbitele halo din jurul punctului Lagrange L1, un punct de echilibru gravitațional situat la aproximativ 900,000 de mile (1.5 milioane de kilometri) de Pământ spre Soare. Atracția combinată a Pământului și a Soarelui în această locație oferă o regiune stabilă pentru operarea sateliților și un loc excelent pentru instrumentele științifice dedicate soarelui.
Misiunea principală lansată miercuri se numește Sonda pentru Cartografierea și Accelerarea Interstelară (IMAP). Nava spațială IMAP, stabilizată prin rotație, are forma unei gogoși, cu un diametru de aproximativ 8 picioare (2.4 metri) și 10 instrumente științifice orientate atât către Soare, cât și către marginea heliosferei, bula magnetică în formă de lacrimă, generată de vântul solar.
La marginea heliosferei, vântul solar întâlnește mediul interstelar, gazul, praful și radiația din spațiul dintre stele. Această frontieră rămâne puțin înțeleasă în știința spațială, dar este importantă deoarece heliosfera protejează Sistemul Solar de razele cosmice galactice dăunătoare.
“IMAP este o misiune a premierelor,” a declarat Nicky Fox, administrator asociat al directoratului de misiuni științifice al NASA. “Va fi prima navă spațială dedicată cartografierii graniței exterioare a heliosferei, un element cheie în puzzle-ul heliofizicii despre influența Soarelui asupra Sistemului nostru Solar. Pentru a realiza acest lucru, IMAP se va roti la fiecare 15 secunde pentru a măsura invizibilul folosind un set revoluționar de instrumente extrem de cuprinzător.”
În timpul fiecărei rotații, senzorii IMAP vor colecta tot felul de elemente: ioni care călătoresc cu 1 milion de mile pe oră în vântul solar, particule de praf interstelar și n