diverse

Externalizarea tuturor către AI ne -ar costa capacitatea noastră de a ne gândi pentru noi înșine?

externalizarea-tuturor-catre-ai-ne-ar-costa-capacitatea-noastra-de-a-ne-gandi-pentru-noi-insine?
o imagine manipulată digital care arată spatele capului unui om de afaceri cu un cablu de alimentare în gât
Revoluția industrială a mecanizat producția. Astăzi, există un risc similar cu automatizarea gândirii. (Credit de imagine: Kutaytanir prin Getty Images)

Inteligenţă artificială (AI) a început ca o căutare de a simula creierul uman.

Este acum în procesul de transformare a rolului creierului uman în viața de zi cu zi?

Revoluția industrială a diminuat nevoia de muncă manuală. Ca cineva care cercetează aplicarea AI în afaceri internaționaleNu pot să nu mă întreb dacă stimulează o revoluție cognitivă, evitând nevoia anumitor procese cognitive, deoarece remodelați modul în care elevii, lucrătorii și artiștii scriu, proiectează și decid.

Proiectanții grafici folosesc AI Pentru a crea rapid o ardezie de logo -uri potențiale pentru clienții lor. Marketerii testează cum Profiluri de clienți generați de AI va răspunde la campaniile publicitare. Inginerii software implementează asistenți de codificare AI. Studenții dețin AI pentru a redacta eseuri în timp record – iar profesorii folosesc instrumente similare pentru a oferi feedback.

Implicațiile economice și culturale sunt profunde.

Ce se întâmplă cu scriitorul care nu se mai luptă cu fraza perfectă sau cu designerul care nu mai schiță zeci de variații înainte de a găsi cea potrivită? Vor deveni din ce în ce mai dependenți de aceste proteze cognitive, similar cu modul în care utilizarea GPS diminuează abilitățile de navigație? Și cum pot fi păstrate creativitatea umană și gândirea critică într -o epocă a abundenței algoritmice?

Ecouri ale revoluției industriale

Am mai fost aici înainte.

Revoluția industrială Meșteșugul artizanal înlocuit cu producție mecanizată, care să permită reproducerea și fabricarea mărfurilor la scară de masă.

Încălțămintea, mașinile și culturile ar putea fi produse eficient și uniform. Dar produsele au devenit, de asemenea, mai bland, previzibil și dezbrăcat de individualitate. Meșteșugul s -a retras în marje, Ca lux sau o formă de rezistență.

Înrudite: Modelul AI „cel mai inteligent” al lui Openai i s -a spus în mod explicit să închidă – și a refuzat

Muncitorii de la o fabrică de jucării chinezești fac animale umplute

Producția în masă scoate mărfurile individualității lor. (Credit de imagine: Nurphoto prin Getty Images)

Astăzi, există un risc similar cu automatizarea gândirii. AI generativă tentează utilizatorilor să se confrunte cu viteza cu calitatea, productivitatea cu originalitatea.

Pericolul nu este că AI ne va eșua, ci că oamenii vor accepta mediocritatea rezultatelor sale ca normă. Când totul este rapid, fără fricțiune și „suficient de bun”, există riscul de a pierde profunzimea, nuanța și bogăția intelectuală care să definească o muncă umană excepțională.

Creșterea mediocrității algoritmice

În ciuda numelui, AI nu crede de fapt.

Instrumente precum Chatgpt, Claude şi Gemenii Procesați volume masive de conținut creat de oameni, adesea răzuit de pe internet fără context sau permisiune. Produsele lor sunt predicții statistice despre ceea ce cuvântul sau pixelul este probabil să -l urmeze pe baza tiparelor din datele pe care le -au procesat.

Ele sunt, în esență, oglinzi care reflectă producția creativă umană colectivă înapoi utilizatorilor – rearanjate și recombinate, dar derivate fundamental.

Și acest lucru, în multe feluri, este tocmai motivul pentru care funcționează atât de bine.

Luați în considerare nenumăratele e -mailuri pe care le scriu pe care le scriu pe care le pregătesc consultanții de strategie de diapozitive și reclamele care suferă fluxuri de social media. O mare parte din acest conținut urmează tipare previzibile și formule consacrate. A fost acolo înainte, într -o formă sau alta.

AI generativ excelează la producerea de conținut competent-liste, rezumate, comunicate de presă, reclame-care poartă semnele creației umane fără acea scânteie de ingeniozitate. Propune în contexte în care cererea de originalitate este scăzută și atunci când „suficient de bun” este, bine, suficient de bun.

Când AI stârnește – și se înăbușește – creativitate

Cu toate acestea, chiar și într -o lume a conținutului formulant, AI poate fi surprinzător de util.

Într -un set de experimentecercetătorii au însărcinat oamenii să completeze diverse provocări creative. Au găsit Că cei care au folosit AI generativ au produs idei care au fost, în medie, mai creativi, participanți care au depășit căutări pe web sau fără ajutoare. Cu alte cuvinte, AI poate, de fapt, să ridice performanța creativă de bază.

Cu toate acestea, analize suplimentare A dezvăluit un compromis critic: dependența de sistemele AI pentru brainstorming a redus semnificativ diversitatea ideilor produse, ceea ce este un element crucial pentru descoperirile creative. Sistemele tind să convergă spre un mijloc previzibil, mai degrabă decât să exploreze posibilitățile neconvenționale la margini.

Nu am fost surprins de aceste descoperiri. Eu și studenții mei am găsit că rezultatele sistemelor AI generative sunt cel mai strâns aliniate la valorile și viziunile asupra lumii ale națiunilor bogate, de limbă engleză. Această prejudecată inerentă constrânge destul de natural diversitatea ideilor pe care aceste sisteme le pot genera.

Mai tulburătoare, interacțiuni scurte cu sistemele AI pot modela subtil modul în care oamenii abordează problemele și își imaginează soluțiile.

Un set de experimente însărcinate Participanții au făcut diagnostice medicale cu ajutorul AI. Cu toate acestea, cercetătorii au conceput experimentul, astfel încât AI să ofere unor participanți sugestii defecte. Chiar și după ce acești participanți au încetat să mai folosească instrumentul AI, au avut tendința de a adopta inconștient aceste prejudecăți și de a face erori în propriile decizii.

Ceea ce începe ca o scurtătură convenabilă riscă să devină o buclă de auto-consolidare a originalității diminuate-nu pentru că aceste instrumente produc un conținut obiectiv slab, ci pentru că îngustează liniștit lățimea de bandă a creativității umane în sine.

Adevărata creativitate, inovație și cercetare nu sunt doar recombinații probabilistice ale datelor trecute. Acestea necesită salturi conceptuale, gândire trans-disciplinară și experiență din lumea reală. Acestea sunt calități pe care AI nu le poate reproduce. Nu poate inventa viitorul. Poate doar să remixeze trecutul.

Ceea ce generează AI poate satisface o nevoie pe termen scurt: un rezumat rapid, un design plauzibil, un script pasabil. Dar se transformă rar, iar originalitatea autentică riscă să fie înecat într -o mare de similitudine algoritmică.

Atunci, provocarea nu este doar tehnologică. Este cultural.

Cum poate fi păstrată valoarea de neînlocuit a creativității umane pe fondul acestei inundații de conținut sintetic?

Paralela istorică cu industrializarea oferă atât prudență, cât și speranță. Mecanizarea a deplasat mulți lucrători, dar a dat naștere și la noi forme de muncă, educație și prosperitate. În mod similar, în timp ce sistemele AI pot automatiza unele sarcini cognitive, acestea pot deschide și noi Frontiere intelectuale prin simularea abilităților intelectuale. În acest sens, pot să -și asume responsabilități creative, cum ar fi inventarea proceselor noi sau dezvoltarea criteriilor pentru a evalua propriile rezultate.

Această transformare este doar în stadiile sale incipiente. Fiecare nouă generație de modele AI va produce ieșiri Asta părea odată ca viziunea științei ficțiunii. Responsabilitatea constă în profesioniști, educatori și factorii de decizie de a modela această revoluție cognitivă cu intenție.

Va duce la înflorire sau dependență intelectuală? La o renaștere a creativității umane sau a obsolescenței sale treptate?

Răspunsul, deocamdată, este în aer.

Acest articol editat este republicat din Conversația sub licență Creative Commons. Citiți Articol original.

Obțineți cele mai fascinante descoperiri din lume livrate direct în căsuța de e -mail.

Wolfgang Messner este profesor clinic de afaceri internaționale la Universitatea din Carolina de Sud, cu un fond care îmbină afacerile și informatica. Cercetările sale ca om de știință social de calcul se concentrează pe afaceri internaționale, marketing și comunicare interculturală, cu lucrări publicate în reviste academice de top și în mai multe cărți de autor. Înainte de mediul academic, a petrecut 18 ani în industrie și a co-fondat Globus Research.

To top
Cluburile Știință&Tehnică
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.