Aproximativ unul din sase oamenii sunt afectați de infertilitate în întreaga lume.
Și cu mai mult de jumătate din populația lumii trăind acum în zonele urbanecercetătorii sunt interesați dacă trăiesc în zgomot și orașe poluate ar putea fi de vina.
O studiu nou în Danemarca a folosit date la nivel național pentru a explora infertilitatea.
A găsit expunere pe termen lung la poluarea aerului iar zgomotul din trafic poate fi asociat cu o infertilitate mai mare, dar acești factori afectează diferit bărbații și femeile.
Ce afectează organismul poluarea și zgomotul?
Ştim poluarea traficului are un impact incontestabil asupra mediului. Efectele sale negative asupra omului sănătate sunt, de asemenea, bine stabilite, cu legături cu cancere și boli de inimă.
Substanțe chimice inhalate de la aer poluat poate călători și în tractul reproducător prin sânge. Ei pot reduce fertilitatea fie prin perturbarea hormonilor, fie prin distrugerea directă a ovulelor și spermei.
Efecte ale zgomotul traficului asupra sănătății sunt mai puțin clare, dar unele cercetări sugerează acest lucru afectează hormonii de strescare ar putea altera fertilitatea.
Înrudit: Produsele chimice din materiale plastice și cosmetice sunt legate de riscul de naștere prematură
La ce s-au uitat?
Acest studiu nou a fost realizat în Danemarca, care colectează date despre fiecare rezident în mai multe baze de date naționale de-a lungul vieții, folosind un număr unic de identificare.
Datele la nivel național le permit cercetătorilor să investigheze legăturile dintre sănătatea unei persoane și factori cum ar fi locul în care locuiește, locul de muncă, istoricul educațional și familia. Această metodă se numește „legare de date”.
Studiul și-a propus să surprindă persoane care ar putea încerca să rămână însărcinate și, prin urmare, riscă să primească un diagnostic de infertilitate.
Peste 2 milioane de bărbați și femei au fost identificați ca fiind de vârstă reproductivă. Studiul ia analizat pe cei care au fost:
- 30 – 45 de ani
- locuind împreună sau căsătoriți
- cu mai putin de doi copii
- locuind în Danemarca între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2017.
Acesta a exclus pe oricine care a fost diagnosticat cu infertilitate înainte de vârsta de 30 de ani, a trăit singur sau într-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex. Au fost excluse și persoanele cu informații incomplete (cum ar fi o adresă lipsă).
Au fost 377.850 de femei și 526.056 de bărbați care îndeplinesc aceste criterii.
Studiul nu i-a cercetat. În schimb, pe o perioadă de cinci ani, a verificat informații detaliate despre locul în care locuiau și dacă au primit un diagnostic de infertilitate, colectate de la Registrul național danez al pacienților.
Cercetătorii au estimat, de asemenea, cât de mult a fost expusă fiecare adresă de locuință zgomotul traficului rutier (măsurată în decibeli) și poluarea aeruluisau câte particule fine (numite PM2,5) se află în aer.
Ce au găsit?
Infertilitatea a fost diagnosticată la 16.172 bărbați (din 526.056) și 22.672 femei (din 377.850).
Studiul a constatat că riscul de infertilitate a fost cu 24% mai mare pentru bărbații expuși la niveluri de PM2,5 de 1,6 ori mai mare decât recomandat de către Organizația Mondială a Sănătății.
Pentru femei, expunerea la zgomotul traficului cu 10,2 decibeli mai mare decât media (55-60 decibeli) a fost asociată cu un risc de infertilitate crescut cu 14% pentru cei peste 35 de ani.
Riscurile au fost similare pe baza locuirii în zonele urbane sau rurale și atunci când se contabilizează educația și veniturile.
Ce sugerează?
Studiul evidențiază modul în care expunerea mediului poate avea efecte imediate și pe termen lung și poate afecta în mod diferit reproducerea masculină și feminină.
După pubertate, bărbați produc constant spermatozoizi – până la 300 de milioane pe zi. Impactul schimbărilor de mediu asupra fertilității masculine – cum ar fi expunerea la poluanți toxici – tinde să se manifeste mai repede decât la femei, afectând numărul și calitatea spermei.
În schimb, femeile se nasc cu toate ouăle lorși nu pot produce altele noi. Ouăle au niște”controlul daunelor„mecanisme pentru a le proteja de pericolele de mediu pe parcursul întregii vieți.
Acest lucru nu înseamnă că ouăle nu sunt sensibile la daune. Cu toate acestea, poate dura mai mult decât cei cinci ani de expunere la care a analizat acest studiu pentru ca impactul asupra femeilor să devină clar.
Este posibil chiar și studii pe termen lung să dezvăluie un impact similar asupra poluării asupra femeilor.
Legătura de date este o modalitate bună de a privi fertilitatea?
Conectarea datelor poate fi un instrument puternic pentru a descoperi legăturile dintre expunerile la mediu și sănătate. Acest lucru permite evaluări pentru un număr mare de persoane, pe perioade lungi de timp, cum ar fi acest studiu danez recent.
Dar există limitări inerente acestor tipuri de studii. Fără a cerceta indivizi sau a analiza factorii biologici – cum ar fi nivelurile hormonale și masa corporală – cercetarea se bazează pe câteva presupuneri.
De exemplu, acest studiu a implicat câteva ipoteze majore despre dacă cuplurile încercau sau nu să conceapă.
De asemenea, a calculat expunerea oamenilor la zgomot și poluarea aerului în funcție de adresa lor, presupunând că sunt acasă.
O imagine mai precisă ar putea fi pictată dacă s-ar aduna informații de la indivizi despre expunerea și experiențele lor, inclusiv cu fertilitatea.
De exemplu, sondajele ar putea include factori precum tulburările de somn și stresul, care pot modifică răspunsurile hormonale și influențează fertilitatea. Expunerea la substanțe chimice care perturba hormonii se găsesc și acasă, în produsele de uz casnic și de îngrijire personală.
În amploarea sa, acest studiu este fără precedent și este un pas util în explorarea legăturii potențiale dintre poluarea aerului, zgomotul din trafic și infertilitate. Cu toate acestea, ar fi necesare mai multe studii controlate – care implică măsuri reale de expunere în loc de estimări – pentru a ne aprofunda înțelegerea modului în care acești factori afectează bărbații și femeile.
Acest articol editat este republicat din Conversația sub o licență Creative Commons. Citiți articol original.