Marea Barieră de Corali se confruntă acum cu cele mai calde temperaturi la suprafața mării din patru secole, arată un nou studiu. Încălzirea rapidă provoacă albirea masivă a coralilor, care amenință ecosistemul marin și biodiversitatea, au avertizat oamenii de știință.
„Lumea își pierde una dintre icoanele sale”, autorul principal al studiului Benjamin Henleya declarat un paleoclimatolog de la Universitatea din Melbourne, Australia, la o conferință de presă marți (6 august). „Vom vedea, din păcate, dispariția uneia dintre cele mai spectaculoase minuni ale Pământului.”
Marea Barieră de Corali, în largul coastei Queensland, găzduiește cea mai mare colecție de recife de corali din lume, care se întinde pe mai mult de 1.400 de mile (2.253 de kilometri) și acoperă o suprafață mai mare de 134.000 de mile pătrate (348.000 de kilometri pătrați).
Într-un nou studiu publicat miercuri (7 august) în jurnal Naturăoamenii de știință au dezvăluit că temperatura de la suprafața mării în primele trei luni ale anului 2024 este cea mai caldă înregistrată vreodată în 400 de ani, atingând 0,34 grade Fahrenheit (0,19 grade Celsius) peste nivelul record anterior.
Această temperatură ridicată fără precedent este factorul cheie al albirii coralilor, au spus oamenii de știință.
Legate de: Marea Barieră de Corali lovită din nou de albirea severă a coralilor
Albirea coralilor apare atunci când stresul mediului, cum ar fi căldura și poluarea, determină un coral să expulzeze algele colorate – sursa sa primară de hrană – care trăiesc în interiorul acestuia. Când algele pleacă, coralul își pierde culorile vibrante și devine alb. Coralii albiți sunt mai sensibili la boala si moartea.
Autorii studiului au reconstruit temperatura suprafeței mării din 1618 până în 2024 folosind înregistrări de temperatură din mai multe locații din partea de est a recifului. Înregistrările de temperatură au provenit din datele navelor și din satelit, precum și din nucleele de corali, care sunt forate din schelete de corali și conțin benzi luminoase și întunecate care denotă anii. Este „un pic ca inelele de copac pe care le putem număra”, coautor al studiului Helen McGregorun paleoclimatolog de la Universitatea Wollongong din Australia, a declarat la conferința de presă.
Măsurând raportul de stronțiu și calciu din aceste miezuri de corali, oamenii de știință au putut deduce temperatura apei în momentul creșterii coralilor – cu cât temperatura este mai mare, cu atât este mai scăzut raportul stronțiu-calciu. În mod similar, oamenii de știință au măsurat, de asemenea, nivelurile unei versiuni, sau izotop, de oxigen lăsat în urmă în coral. Cu cât conținutul de oxigen-18 este mai mare, cu atât temperatura apei este mai rece.
Oamenii de știință s-au concentrat asupra perioadei dintre ianuarie și martie, care marchează vara australiană. Ei au descoperit că, în zona pe care au studiat-o, temperaturile de la suprafața mării între 2016 și 2024 au fost cu 1,38 F (0,77 C) mai mari decât au fost între 1970 și 1990 și cu aproape 3 F (1,7 C) mai mari decât cea mai răcoroasă vară din patru ani. set de date secolului.
Noul studiu arată pericolul pe care îl reprezintă schimbările climatice pentru Marea Barieră de Corali, a spus McGregor. Într-o Decizia din 25 iunieComitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a refuzat să schimbe statutul recifului de la „amenințare gravă” la categoria mai urgentă, „în pericol”, în parte pentru că conservaționiştii au făcut o treabă bună protejând reciful.
Dar McGregor a spus că noul studiu arată clar problemele cu decizia UNESCO.
„Știința arată foarte clar că reciful este în pericol”, a spus ea.
În timp ce descoperirile evidențiază cât de urgent trebuie reduse emisiile, „există o licărire de speranță”, a spus Henley. Dacă temperatura suprafeței mării poate fi împiedicată să crească în continuare, există posibilitatea restabilirii ecosistemului. „Avem tot ce ne trebuie pentru a rezolva această problemă. Pur și simplu nu o facem. Trebuie să acționăm mult mai repede.”