negociere amară –

Negocierea prețurilor nu este un „pistol în cap”, stabilește judecătorul.

Big Pharma „vine la masa” cu privire la negocierile de preț, deoarece pierde în instanță

Oficialii federali din domeniul sănătății au trâmbițat săptămâna aceasta progres în negocierea prețurilor mai mici ale medicamentelor Medicare, deoarece marile companii farmaceutice s-au confruntat cu o altă pierdere legală în eforturile lor de a ca negocierile să fie declarate neconstituționale.

Săptămâna aceasta, Departamentul de Sănătate și Servicii Umane a anunțat că a primit primele contraoferte de la producătorii farmaceutici pentru toate cele 10 medicamente pentru negocierea prețului. Negocierile – o prevedere din Legea de reducere a inflației din 2022 – au început la sfârșitul anului trecut, cu Centrele pentru Servicii Medicare și Medicaid (CMS) anunțând cele 10 medicamente selectate pentru negociere. Aceste 10 medicamente au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor în ultimii ani și, combinate, au costat Medicare 50,5 miliarde de dolari în valoare brută în 2022, cu un cost suplimentar de 3,4 miliarde de dolari pentru pacienți. Departamentul de sănătate a trimis ofertele de preț de deschidere producătorilor de medicamente pe 1 februarie.

„Ne angajăm la un dialog constructiv și ne bucurăm că companiile de medicamente vin la masă”, a spus secretarul HHS Xavier Becerra în o declarație. „Acestea sunt negocieri de bună-credință, din față”, a spus el, care „va păstra banii în buzunarele a milioane de americani în loc de Big Pharma”.

Administratorul CMS, Chiquita Brooks-LaSure, a numit primirea contraofertelor „un alt punct de hotar al negocierilor”.

Dar, în timp ce marile companii farmaceutice sunt la masa negocierilor, ele se află și în instanțe, încercând să-i determine pe judecători să anuleze negocierile ca fiind neconstituționale. Industria farmaceutică a intentat cel puțin nouă procese în toată țara, contestând negocierile. Până acum, nu merge bine.

Luna trecută, un judecător federal din Texas a respins un proces introdus parțial de grupul de comerț farmaceutic PhRMA. Judecătorul districtual american David Ezra din Austin a hotărât că instanța nu are competență pentru acest caz, deoarece pretențiile reclamanților trebuie să treacă mai întâi printr-un proces intern de revizuire cu CMS, așa cum prevede Legea Medicare.

Și săptămâna trecută, un judecător federal din Delaware a respins un caz similar introdus de AstraZeneca— deși din motive diferite. În hotărârea sa de 47 de pagini, judecătorul de district din SUA, Colm Connolly, a oferit o critică acerbă a afirmațiilor AstraZeneca că negocierile rănesc compania și îi încalcă dreptul de al cincilea amendament de a împiedica guvernul să o privească de proprietate fără un proces echitabil.

Argumente incoerente

Potrivit lui Connolly, afirmațiile AstraZeneca au fost eșecuri fără sens. AstraZeneca este unul dintre producătorii de medicamente care negociază în prezent cu Medicare. Negocierile sunt asupra prețului medicamentului său Farxiga, folosit pentru a trata diabetul, bolile de inimă și bolile cronice de rinichi. Este folosit de aproape 800.000 de persoane pe Medicare și a costat programul aproape 3,3 miliarde de dolari între iunie 2022 și mai 2023. Dar compania și-a depus procesul înainte ca departamentul de sănătate să anunțe care medicamente vor face obiectul negocierilor de preț, care sunt în curs de desfășurare. În plângerea sa scrisă, AstraZeneca a susținut fără explicații că negocierile ar aduce prejudicii companiei, inclusiv afectarea negativă a drepturilor sale de brevet. Dar, în argumentele orale, „avocatul său nu a fost în măsură să articuleze o teorie coerentă despre de ce sau cum” acesta ar fi cazul, a scris Connolly. În general, compania „nu a reușit să identifice un prejudiciu cognoscibil, de fapt”, a scris el.

De asemenea, Connolly a redus cererea AstraZeneca privind al cincilea amendament, menționând că compania nu are obligația legală de a-și vinde medicamentele guvernului și nu are dreptul la nicio plată specifică. AstraZeneca este „liberă să accepte sau să respingă” participarea la Medicare, a remarcat Connolly. Astfel, negocierea prețurilor pentru un program la care participă în mod voluntar nu echivalează cu un „pistol la cap”, așa cum spunea AstraZeneca.

„De înțeles, producătorilor de medicamente precum AstraZeneca nu le place IRA [Inflation Reduction Act]. Prețuri mai mici înseamnă profituri mai mici”, a scris Connolly. „Dar „dorința” sau chiar „așteptarea” AstraZeneca de a-și vinde medicamentele guvernului la prețurile mai mari de care se bucura cândva nu creează un interes de proprietate protejat. Și pentru că AstraZeneca nu are nicio pretenție legitimă de a-și vinde medicamentele către Guvern la orice preț, altul decât cel este dispus să plătească Guvernul, cererea sa de proces echitabil eșuează din punct de vedere juridic”.

Într-o declarație către CNBC, AstraZeneca s-a declarat „dezamăgită de decizia instanței și de impactul negativ potențial pe care îl va avea asupra accesului pacienților la viitoarele medicamente care salvează vieți”. Acesta a adăugat că își evaluează drumul înainte.

Hotărârea lui Connolly este similară cu cea din septembrie, când judecătorul districtual american Michael Newman din Dayton, Ohio, a respins același argument într-un caz similar introdus de grupul de lobby al afacerilor, Camera de Comerț din SUA.

„Deoarece nu există nici un drept constituțional (sau o cerință) de a se angaja în afaceri cu guvernul, consecințele acestei participări nu pot fi considerate o încălcare a constituției”, el a scris.

La acea vreme, hotărârea a permis ca negocierile privind prețul Medicare să continue, dar Newman nu a respins în întregime cazul, care este în desfășurare. Luna trecută, Direcția de Sănătate a depus o moțiune de concediere, iar săptămâna aceasta a depus o sesizare a hotărârii în dosarul AstraZeneca.

Între timp, negocierile privind prețurile Medicare continuă. Departamentul de sănătate a spus că va continua negocierile în următoarele luni. Dacă guvernul și producătorii de medicamente ajung la un acord cu privire la prețuri, prețurile respective vor fi anunțate la 1 septembrie 2024 și vor intra în vigoare la începutul anului 2026.

×