Exercițiul a fost mult timp recunoscut de clinicieni, oameni de știință și oficiali din sănătatea publică ca un mod important de a menține sănătatea pe toată durata vieții unei persoane. Îmbunătățește starea generală de fitness, ajută la construirea mușchilor și oaselor puternice, reduce riscul de boli cronice, îmbunătățește starea de spirit și încetinește declinul fizic.
De asemenea, exercițiile fizice pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta afecțiuni care afectează negativ sănătatea inimii, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și obezitatea. Dar cantități mari de exerciții fizice de-a lungul vieții pot dăuna și inimii, ducând la dezvoltarea unei afecțiuni numite inimă atletică.
Dupa cum director de cardiologie sportivă la Universitatea din Colorado Anschutz Medical Campus, sunt adesea întrebat cât de mult și ce fel de exercițiu este necesar pentru a obține beneficiile exercițiilor. Mulți oameni se întreabă, de asemenea, despre riscurile exercițiilor fizice și despre ce se întâmplă dacă faci prea mult exerciții.
The Asociația Americană a Inimii recomandă în general 150 de minute de exerciții de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos, sau 75 de minute de exerciții de intensitate viguroasă, cum ar fi alergarea, în fiecare săptămână. De asemenea, recomandă exerciții de întărire musculară de cel puțin două ori pe săptămână.
Când oamenii depășesc aceste reguli, inima se poate remodela ca răspuns – adică începe să-și schimbe dimensiunea și forma. Ca urmare, funcția inimii se poate modifica și ea. Aceste modificări ale structurii și funcției inimii în rândul persoanelor care se angajează în niveluri ridicate de exerciții sunt denumite inima atletică sau inima atletului. Inima atletică nu provoacă neapărat probleme, dar la unii oameni poate crește riscul anumitor probleme cardiace.
Ce este inima atletică?
Pentru a înțelege modul în care exercițiile fizice afectează inima, este important să vă gândiți la ce tip de exercițiu participați.
Exercițiul este, în general, împărțit în două categorii largi: dinamică și statică.
Exercițiile dinamice, cum ar fi alergarea, schiul fond și fotbalul, necesită inimii să pompeze o cantitate crescută de sânge, în comparație cu cantitatea livrată organismului în repaus, pentru a susține activitatea. De exemplu, atunci când alergați, cantitatea de sânge pe care inima o pompează în corp poate crește de trei ori până la cinci ori în comparație cu cea în repaus.
Exercițiile statice, cum ar fi haltere, gimnastică sau alpinism, necesită ca organismul să folosească mușchii scheletici pentru a împinge sau trage cantități mari de greutate. În timp ce inima pompează mai mult sânge către mușchii scheletici care lucrează în timpul acestor activități, aceste tipuri de exerciții depind de capacitatea mușchilor de a mișca greutatea. De exemplu, pentru a face bucle cu gantere, bicepsul trebuie să fie suficient de puternic pentru a ridica greutatea dorită.
Unele exerciții, cum ar fi canotajul sau ciclismul, sunt atât extrem de dinamice, cât și foarte statice, deoarece necesită inimii să pompeze cantități mari de sânge, în timp ce necesită simultan o cantitate mare de forță musculară pentru a susține efortul.
Este important să faceți distincția între exercițiul dinamic și static deoarece inima se adaptează diferit în funcție de tipul de exercițiu pe care îl faceți de-a lungul timpului. Exercițiul dinamic mărește volumul de sânge care pompează prin inimă și poate face ca inima să devină mărită sau dilatată în timp. Exercițiul static mărește presiunea asupra inimii și, de asemenea, poate face ca aceasta să devină mărită în timp, dar cu pereții îngroșați.
Cine dezvoltă inima atletică?
Exercițiile care depășesc regulile, cum ar fi exercițiile mai mult de o oră în majoritatea zilelor săptămânii, pot duce la dezvoltarea inimii atletice. Inima atletică apare frecvent printre sportivii de anduranță, care concurează în mod regulat în activități precum maratoane sau alte evenimente de lungă durată. Mulți exercițiu mai multe ore pe zi și mai mult de 12 până la 15 ore pe săptămână.
Printre alergători, de exemplu, inima se remodelează ca răspuns la nevoia de a pompa un volum mare de sânge. Ca urmare, camerele inimii se măresc pentru a reține și pompa mai mult sânge. Printre halterofili, inima se remodelează prin îngroșare ca răspuns la creșterea presiunii aplicate asupra inimii.
Exercițiile fizice sunt bune pentru organism, iar inima atletică rezultă dintr-un angajament pe tot parcursul vieții față de o activitate care promovează sănătatea. Dar pot exista unele probleme care apar dintr-o inimă atletică.
În primul rând, sportivii cu inimă mărită semnificativ pot fi expuși riscului de dezvoltare fibrilatie atriala, care reprezintă ritmuri cardiace anormale care apar de obicei la adulții în vârstă sau la persoanele cu hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă. Ritmurile anormale ale inimii sunt îngrijorătoare, deoarece pot duce la un accident vascular cerebral.
Există multe motive potențiale pentru care fibrilația atrială apare la sportivi. Un atriu dilatat – camera superioară a inimii – se poate inflama și dezvolta țesut cicatricial, crescând riscul de fibrilație atrială. Stresul și factorii de mediu pot lucra împreună pentru a crește riscul de aritmie.
Calcificarea arterei coronare sau CAC, este o altă preocupare în rândul sportivilor de elită. Calcificarea arterei coronare, care apare frecvent la adulții în vârstă sau la cei cu factori de risc pentru boala coronariană, crește riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral. În ultimii ani, medicii au folosit teste imagistice pentru a monitoriza acumularea de calciu în arterele pacienților lor pentru a încerca să determine riscul lor de atac de cord sau accident vascular cerebral în timp.
Nu este complet clar de ce sportivii de elită dezvoltă calcificarea arterei coronare. Din fericire, nu se pare că sportivii au un risc crescut de infarct miocardic, chiar și în rândul celor cu niveluri foarte ridicate de CAC. De exemplu, un studiu amplu pe aproape 22.000 de participanți a constatat că chiar și sportivii care făceau cantități mari de exerciții fizice și aveau niveluri ridicate de CAC nu a avut un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare peste un deceniu de urmărire.
Unii sportivi sunt îngrijorați în mod corespunzător de acumularea de calciu în arterele inimii și se pot întreba dacă ar trebui sau nu să ia medicamente precum aspirina sau statine. Dar riscuri variază de la persoană la persoanăașa că oricine este preocupat de CAC ar trebui să discute cu medicul său.
Pune exercițiul la locul lui
Deși sportivii de elită pot avea un risc crescut de a dezvolta inima atletică, exercițiile fizice rămân, fără îndoială, una dintre, dacă nu cea mai bună, metode de a menține un stil de viață sănătos.
De exemplu, dacă cineva nu face exerciții de rutină, inima lui va deveni rigid și să nu pompeze sânge la fel de bine ca odinioară. Exercițiile de rutină – în special exercițiile dinamice, cum ar fi alergarea – mențin o inimă compatibilă și previne rigidizarea. O inimă conformă se va extinde mult mai mult pe măsură ce se umple cu sânge și, la rândul său, va pompa mai mult sânge cu fiecare bătaie a inimii. O inimă rigidă are dificultăți să se umple cu sânge și să pompeze sânge prin corp.
În general, exercițiile de rutină pe tot parcursul vârstei adulte încurajează inima rămâne puternică și flexibilă chiar şi la bătrâneţe. Chiar dacă cineva ar începe să facă mișcare în mod regulat abia între 40 și 50 de ani, este posibil să inversează unele dintre efecte a îmbătrânirii sedentare.
De exemplu, un studiu din 2018 pe 53 de persoane sedentare, majoritatea la vârsta de 50 de ani, a constatat că cei care au participat la un program de antrenament de doi ani folosind o combinație de alergare, ciclism și exerciții eliptice aveau inimi care a devenit mai conforme în comparaţie cu inimile celor care nu făceau mişcare.
Niciodată nu este prea târziu pentru a începe să faci exerciții. Urmărirea în mod obișnuit a instrucțiunilor de exerciții poate ajuta la promovarea sănătății fizice și mentale și vă poate ajuta inima să rămână tânără pe tot parcursul vieții.
Acest articol editat este republicat din Conversatia sub o licență Creative Commons. Citeste Articol original.