Persoanele cu depresie se pot lupta să-și amintească amintiri specifice despre viața lor – de exemplu, o cină cu prietenii sau o vizită la cafeneaua lor preferată. Acum, un mic studiu sugerează că „terapia parfumului” ar putea ajuta persoanele cu depresie să deblocheze acele amintiri autobiografice (AM) greu de accesat.
Procesul, descris marți (13 februarie) în jurnal Rețeaua JAMA deschisăa inclus 32 de adulți cu tulburare depresivă majoră și a folosit arome familiare – cum ar fi zaț de cafea, portocale și Vicks VapoRub – ca îndemnuri pentru participanți să-și amintească anumite amintiri. Așadar, de exemplu, dacă i se oferă cafea, o persoană s-ar putea gândi să se întâlnească cu fratele său pentru un latte într-o anumită după-amiază de primăvară, spre deosebire de a se gândi în general la cafeneaua locală pe care o vizitează adesea.
Studiile anterioare au încercat teste de memorie similare dar au folosit cuvinte și imagini ca indicii pentru participanți. Așadar, în noul studiu, oamenii de știință au schimbat între arome și cuvinte ca indicii, pentru a vedea dacă un tip de declanșator ar putea fi mai eficient în a alerga cu amintirile autobiografice ale oamenilor. Ei au descoperit că participanții și-au amintit amintiri mai specifice atunci când au fost indicați de miros.
Legate de: Cum stochează creierul amintirile?
„A fost surprinzător pentru mine că nimeni nu s-a gândit să se uite la amintirea memoriei la persoanele deprimate folosind indicii de miros înainte”, autorul principal al studiului. Kymberly Younga spus un profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Pittsburgh, într-un afirmație. Mirosurile sunt cunoscut pentru a declanșa amintiri puternice, adesea emoționale într-un mod unic pe care alți stimuli nu o fac neapărat.
„Sistemul olfactiv este singurul sistem senzorial care are acces direct, pe autostradă, la centrii de memorie ai creierului și la centrii emoționali ai creierului.” Mihai Leonprofesor emerit de neurobiologie și comportament la Universitatea din California, Irvine, care nu a fost implicat în noul studiu, a declarat pentru NBC News. „Toate celelalte simțuri trebuie să ia pe străzile laterale pentru a ajunge acolo”.
Deci, teoretic, valorificarea mirosului ar putea fi o strategie bună pentru a reconecta acei centri emoționali în depresie și pentru a debloca amintirile pe care le ajută să le reamintească. „Dacă îmbunătățim memoria, putem îmbunătăți rezolvarea problemelor, reglarea emoțiilor și alte probleme funcționale pe care indivizii depresivi le întâmpină adesea”, a spus Young.
Asta pentru că, când vine vorba de amintiripersoanele cu depresie au o părtinire spre gruparea evenimentelor individuale în categorii largi și suprageneralizarea emoțiilor legate de acele evenimente. De exemplu, o persoană s-ar putea să-și amintească „timpul petrecut la facultate” ca o singură categorie și să picteze întregul capitol al vieții ca fiind negativ, fără a putea scoate amintiri individuale și pozitive din acel moment.
Această părtinire a memoriei menține persoana înrădăcinată în modele de gândire negative care sunt greu de spart. De exemplu, poate fi mai dificil pentru o persoană să dezminți gândurile negative, suprageneralizate despre sine, cum ar fi „Sunt un eșec”.
Procesul a încercat să perturbe aceste tipare, ajutând oamenii să-și amintească amintiri specifice. Participanții la studiu au fost rugați să-și amintească amintiri – pozitive sau negative – după ce au adulmecat 24 de mostre de miros din borcane de sticlă sau după ce au auzit cuvinte care descriu acele mirosuri. Mirosurile au acoperit o gamă largă, inclusiv lavandă, chimen, whisky, sirop de tuse și lustruire pentru pantofi.
„În condiția de indiciu verbal, 52% dintre amintiri erau specifice, în timp ce în condiția de semn de miros, 68% dintre amintiri erau specifice”, au scris autorii studiului în lucrare. „În plus, am descoperit că aceste AM sunt considerate mai excitante și mai vii la amintire”, în comparație cu amintirile inspirate de cuvinte, au observat ei.
Echipa plănuiește să desfășoare studii viitoare cu adăugarea de scanări ale creierului, pentru a vedea cum amigdalaun centru cheie de procesare a emoțiilor din creier, răspunde la tratament.
„Sperăm că acest studiu inițial stimulează studii mai ample pe eșantioane mai diverse, care includ participanți sănătoși de control”, adică persoane fără depresie, „pentru a investiga și explica în continuare aceste asocieri”, au concluzionat ei.
Acest articol are doar scop informativ și nu este menit să ofere sfaturi medicale.
Te-ai întrebat vreodată de ce unii oameni își construiesc mușchi mai ușor decât alții sau de ce ies pistruii la soare? Trimite-ne întrebările tale despre cum funcționează corpul uman community@livescience.com cu subiectul „Health Desk Q” și este posibil să vedeți răspunsul la întrebarea dvs. pe site!