diverse

Tsunami de până la 90 de metri înălțime lovesc Noua Zeelandă la fiecare 580 de ani, arată un studiu

tsunami-de-pana-la-90-de-metri-inaltime-lovesc-noua-zeelanda-la-fiecare-580-de-ani,-arata-un-studiu

O navă petrolieră provoacă un tsunami uriaș ca un val în mare agitată.

Cercetătorii au analizat 30.000 de ani de timp simulat pentru a analiza riscul de tsunami cauzat de cutremure subacvatice din largul Noii Zeelande. (Credit imagine: John Lund/Getty Images)

Valurile de tsunami cu o înălțime de 28 de metri ar putea lovi părți din Noua Zeelandă în cel mai rău caz de cutremur, arată cercetările.

În cadrul studiului, cercetătorii au folosit o nouă metodă de examinare a cutremurelor simulate pentru a înțelege posibilele riscuri de tsunami pentru Insulele de Nord și de Sud ale Noii Zeelande. Ei au descoperit că cele mai mari valuri ar putea lovi de-a lungul coastei de nord-est a Insulei de Nord. Asta pentru că zona de subducție Hikurangi, unde Pacificul placa tectonica se scufundă sub placa tectonică australiană, se află chiar în larg.

„Există un interval de timp foarte scurt [between] când au avut loc aceste cutremure și când au lovit valurile de tsunami”, primul autor al studiului Laura Hughesun doctorand la Universitatea Victoria din Wellington, a declarat pentru Live Science.

Din cauza apropierii Noii Zeelande de zonele de subducție, care pot crea cutremure mari, generatoare de tsunami, este important să înțelegem riscul acestor valuri devastatoare.

Eforturile anterioare au folosit cutremure istorice pentru a încerca să înțeleagă riscul viitor, a spus autorul principal al studiului Martha Savage, geofizician la Universitatea Victoria din Wellington, a declarat pentru Live Science. Dar înregistrările istorice datează doar de aproximativ 150 de ani. Studiile geologice pot scoate dovezi ale cutremurelor mai vechi, dar acele înregistrări sunt incomplete.

Legate de: Primul mega-tsunami înregistrat din antichitate a fost declanșat de erupția vulcanică Tonga

În schimb, cercetătorii au apelat la o altă metodă: cutremure sintetice. Această metodă a folosit modele computerizate, în care cercetătorii au adăugat tot ce știu despre geometria și fizica sistemelor de defecțiuni, inclusiv lucruri precum locațiile defecțiunilor și cantitatea de frecare asupra acestora. Apoi au simulat zeci de mii de ani de cutremure pentru a încerca să determine cât de des au loc cele majore.

Metoda nu este perfectă, deoarece sistemele de falii nu sunt pe deplin cunoscute, a spus Savage, dar completează înregistrarea istorică și geologică.

„Suntem capabili să introducem o varietate de proprietăți despre care credem că ar putea exista și să obținem acea gamă de potențiale cutremure și gama de potențial tsunami care s-ar putea întâmpla”, a spus Hughes.

În noul studiu, publicat pe 29 noiembrie în jurnal Pământ solid JGR, cercetătorii au creat un catalog de 30.000 de ani de timp simulat axat pe sistemele de defecte din Noua Zeelandă. Rezultatele au scos la iveală 2.585 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 7,0 și 9,25.

Modelul sugerează că zona de subducție Hikurangi este cea mai periculoasă sursă de cutremure de tsunami în apropiere de Noua Zeelandă, deși zona de subducție Tonga-Kermadec la nord de Insula de Nord poate genera, de asemenea, cutremure mari, care cauzează tsunami, la doar puțin mai departe de țărm. Cercetătorii au fost surprinși să descopere că pericolul de tsunami a fost cauzat de falii mai mici, mai puțin adânci, numite falii crustale, mai degrabă decât de faliile de subducție în sine, a spus Hughes.

„Da, zonele de subducție fac ceea ce ne așteptăm să facă”, a spus ea, „dar defectele noastre crustale au, de asemenea, o componentă semnificativă a pericolului de care trebuie să luăm în considerare și”.

Echipa a descoperit că înălțimea maximă a unui tsunami a fost de 92 de picioare, care ar rezulta dintr-un cutremur cu magnitudinea de 9,13, la aproximativ 394 mile (634 de kilometri) nord-est de Auckland, în Pacificul de Sud. The Tsunami din Tohoku din 2011 în Japonia a fost un val de 130 de picioare (40 de metri), spre comparație.

Rezultatele sugerează că Noua Zeelandă se poate aștepta la un tsunami de 16,4 picioare (5 m) aproximativ la fiecare 77 de ani, cu un val de cel puțin 49,2 picioare (15 m) aproximativ la fiecare 580 de ani.

Tsunamiurile de peste 1 metru înălțime declanșează evacuări pe uscat, a spus Hughes, în timp ce valurile mai mici pot deteriora porturile și porturile.

Deși aceasta este prima dată când metoda cutremurelor sintetice este folosită pentru a studia tsunami-urile, același lucru s-ar putea face și pentru alte locuri cu risc de pe glob, a spus Hughes. De asemenea, este nevoie de mai multă muncă pentru a mapa riscul pentru Noua Zeelandă, a adăugat ea. Studiul actual nu a luat în considerare cutremurele îndepărtate din jurul Pacificului, care pot provoca valuri de tsunami care rezonează în jurul întregului ocean.

„Acest pas uriaș înainte în evaluarea riscurilor este că acum putem crea un lanț de la ceea ce creează cutremure, la cum arată cutremurul și apoi cum arată acesta pentru tsunami”, a spus Hughes.

Rămâneți la curent cu cele mai recente știri științifice abonându-vă la buletinul nostru informativ Essentials.

Stephanie Pappas este un scriitor care contribuie la Live Science, acoperind subiecte variind de la geoștiință la arheologie la creierul uman și comportamentul. Anterior a fost scriitoare senior pentru Live Science, dar acum este freelancer cu sediul în Denver, Colorado și contribuie în mod regulat la Scientific American și The Monitor, revista lunară a Asociației Americane de Psihologie. Stephanie a primit o diplomă de licență în psihologie de la Universitatea din Carolina de Sud și un certificat de absolvire în comunicare științifică de la Universitatea din California, Santa Cruz.

To top
Cluburile Știință&Tehnică
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.