Procurorul general din Texas Ken Paxton.

Mărește / Procurorul general din Texas Ken Paxton.

Procurorul general din Texas, Ken Paxton, a dat în judecată Pfizer săptămâna trecută, susținând că gigantul farmaceutic „a înșelat publicul” prin „denaturarea ilegală” a eficacității vaccinului său ARNm COVID-19 și a încercat să reducă la tăcere criticii.

Procesul dă vina pe Pfizer pentru că nu a pus capăt pandemiei după lansarea vaccinului în decembrie 2020. „Contrar declarațiilor publice ale Pfizer, totuși, pandemia nu s-a încheiat; s-a înrăutățit” în 2021, se spune în plângere.

„Căutăm dreptate pentru oamenii din Texas, dintre care mulți au fost constrânși de mandatele tiranice ale vaccinului să ia un produs defect vândut prin minciuni”, a spus Paxton într-un comunicat de presă. „Faptele sunt clare. Pfizer nu a spus adevărul despre vaccinurile lor împotriva COVID-19”.

În total, plângerea de 54 de pagini a lui Paxton acționează ca un compendiu de dezinformări și tropi anti-vaccin din epoca pandemiei, în timp ce face o mulțime de afirmații nesusținute. Dar, esențial pentru argumentul legal șocant al statului Lone Star este unul care se concentrează pe matematica standard folosită de Pfizer pentru a evalua eficacitatea vaccinului său: un calcul al reducerii riscului relativ.

Acest argument este pe cât de neoriginal, pe atât de incorect. Susținătorii anti-vaccinului au susținut această teorie greșită bazată pe matematică încă de la apogeul pandemiei. Experții actuali au dezmințit-o de multe ori. Totuși, apare în toată gloria sa absurdă în procesul lui Paxton de săptămâna trecută, care solicită reparații de 10 milioane de dolari.

Argument matematic

Pe scurt, procesul și retorica anti-vaccin înaintea acesteia susțin că Pfizer ar fi trebuit să prezinte eficacitatea vaccinului său în ceea ce privește reducerea riscului absolut, mai degrabă decât reducerea riscului relativ. Acest lucru ar fi făcut ca vaccinul foarte eficient împotriva COVID-19 să pară extrem de ineficient. Pe baza reducerii riscului relativ într-un studiu de două luni, vaccinul Pfizer a părut eficient în proporție de 95% în prevenirea COVID-19, așa cum a făcut publicitate Pfizer. Folosind aceleași date din studii, dar calculând reducerea riscului absolut, totuși, eficacitatea vaccinului ar fi fost de 0,85 la sută.

Diferența dintre cele două calcule este destul de simplă: reducerea absolută a riscului este o chestiune de scădere — scăderea procentuală a riscului unei boli între un grup netratat și cel tratat. Deci, de exemplu, dacă un grup de persoane netratate are un risc de 60% de a dezvolta o boală, dar, atunci când este tratat, riscul scade la 10%, reducerea riscului absolut este de 50% (60 – 10 = 50).

Reducerea riscului relativ implică diviziunea – diferența de modificare procentuală între riscurile celor două grupuri. Deci, ca și în exemplul anterior, dacă un tratament scade riscul de îmbolnăvire de la 60% la 10%, reducerea relativă a riscului este de 83% (scădere de 50% / risc inițial de 60% = ~0,83).

Ambele numere pot fi utile atunci când se cântăresc riscurile și beneficiile tratamentelor, dar reducerea absolută a riscului este esențială în special atunci când există un risc scăzut de apariție a unei boli. Acest lucru poate fi ușor de înțeles prin simpla mutare a zecimalei în exemplul de mai sus. Dacă un tratament scade riscul de îmbolnăvire al unei persoane de la 6% la 1%, reducerea riscului relativ este totuși de 83% – un număr impresionant care ar putea argumenta pentru tratament – dar reducerea riscului absolut este de 5% – care ar putea fi ușor negat de orice posibile efecte secundare sau costuri ridicate.

×