Emisiune realizată de Ciprian Mihali și Cristian Presură
#ciprianmihali, #cristianpresura, #mirceamiclea
Invitat: Mircea Miclea
Criza pandemică și gestiunea deficitară a sistemului de educație din România au adus școala românească într-un punct de minim, așa cum au recunoscut-o până și cei care gestionează acest sistem.
Patru sunt problemele majore întâmpinate de către elevi în această perioadă și care necesită maximă atenție:
1) Acumularea unor goluri insurmontabile pe fondul cosmetizării realității: în anul pandemiei s-au dat cele mai multe note de 10 din ultimii 15 ani
2) Prăbușirea motivației pentru învățarea școlară – o problemă mai gravă decât deficitul de cunoștințe
3) Carențe majore în dezvoltarea competențelor socio-emoționale.
4) Creșterea nivelului de anxietate și depresie.
Cum se poate interveni cât mai urgent și mai eficient pentru a răspunde acestor probleme?
Pe de altă parte, cum poate contribui educația la pregatirea viitorului?
Educația nu este o anexă a economiei ; ea nu trebuie judecată doar în funcție de calitatea și de eficiența cu care formează forța de muncă pentru economia viitorului.
Educația trebuie să contribuie major la construirea identității (individuale sau de grup), la dezvoltarea plenară a personalității umane. Identitatea este cel puțin la fel de importantă ca și angajabilitatea.
Ce competențe trebuie formate azi în educație pentru ca să ne fie bine în economia de mâine?
Este foarte greu să știm ce competențe concrete sunt necesare. Toți cei care propun un set de competențe au in minte un anumit tip de viitor. Iar daca el nu are loc, toata construcția e un eșec.
Putem să stabilim un set de meta-competențe, adică un tip special de competențe care pot genera ad hoc competențele adecvate în funcție de cum se configurează viitorul, atunci când se configurează. În opinia noastră, acestea sunt următoarele: autodisciplina, antreprenoriatul, gândirea de designer și autonomia.
________________
Despre invitat
Mircea Miclea este absolvent al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 1995, este doctor în psihologie al aceleiași universități. S-a perfecționat, urmând cursuri postuniversitare la Colegiul Noua Europă (1998-1999) și ca bursier la Netherlands Institute of Advanced Studies (1999-2000). În anul 2004, a absolvit un Masterat în Administrarea Afacerilor, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În perioada 2001-2004, a deținut funcția de cancelar general al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Mircea Miclea a fost Ministru al Educației și Cercetării și a elaborat mai multe strategii și rapoarte naționale în domeniul educației.
Este psiholog principal cu experiență vastă de practician și formator în psihoterapie, fiind titular la mai multe discipline de specialitate (ex. Modificări cognitiv-comportamentale, Psihoterapie cognitiv-comportamentală) și formator pentru alte cursuri acreditate de Colegiul Psihologilor din România (ex. Metode online de prevenție și psihoterapie a anxietății).
Mircea Miclea este directorul unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul psihologiei, Cognitrom, unde a coordonat dezvoltarea mai multor platforme inovatoare de evaluare și intervenție psihologică computerizată pentru copii, adolescenți și adulți utilizate la nivel național, în instituții publice și private. Prof. Miclea este autor și coautor la numeroase lucrări științifice publicate în jurnale naționale și internaționale și membru fondator al jurnalului științific „Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary Journal”.
Este laureatul Premiului Elisabeth Pilkington Rațiu pentru Sănătate Mintală 2017, o recunoaștere pentru „contribuția la dezvoltarea și promovarea intensivă a cercetării în domeniul Psihologiei, susținând avansarea cunoașterii precum și formarea tinerilor cercetători și specialiști.
noro
Acum eu nu stiu cum e scoala in Finlanda cu adevarat. N-am trait acolo, nu cunosc sistemul. Poate nici ca-n Romania, unde copiilor li se baga pe gat o multime de informatii si de date, fara sa li se dezvolte gandirea critica, dar nici ca aici unde traiesc eu, in Canada, unde nu prea se face scoala in scolile publice. Copiii mei au avut norocul a doi parinti care au fost profesori si care stiu sa predea niste materii, dar si norocul unui profesor algerian, care preda dupa modelul francez si care, atata timp cat l-au avut, a predat copiilor asa cum trebuie sa predea un profesor. La nivelul primar, trebuie stiut, invatatorul se schimba in fiecare an, ceea ce dauneaza copiilor, mai ales la acea varsta, pentru ca ei au nevoie de o anumita rutina pentru a se simti in largul lor si pentru a invata in scoala. Tin minte ca cel mai mare a studiat somonul timp de un an de zile si abia daca a facut matematica. La sfarsitul clasei a 5-a abia daca se atinsese de impartirile cu o cifra, nu cele mai complexe sau fractiile. Iar in clasa a 6-a i s-a cerut sa le stie. Noi, parintii, a trebuit sa facem cel mai mare efort pentru ca ai nostri copii sa aiba niste cunostinte elementare de matematica. Le-am cumparat si niste culegeri de matematica din Romania, ca sa vada ce se preda acolo si sa faca si ei, ca sa fie la un nivel acceptabil. Sunt multe de spus si n-am timp si spatiu sa ma insir aici. Sistemul dl. Miclea e bun cand colaborarea este egala intre parinti si scoala, nu disproporionata intr-o parte sau alta. In cazul meu colaborarea este disproportionata.
noro
Respect!🤘👍
noro
Multumesc oameni frumosi.Apreciez ceea ce faceti 🙂
noro
Nici macar nu este nevoie ca sa controlezi telefonul copilului. Pe iOS exista Screen Time unde poti limita durata de folosinta a telefonului de catre copil Eu fac asta cu copiii mei si n-am probleme deloc.
noro
Multumim dle PRESURA , pt a fi amfitrionul acestor discutii inafara fizicii ,pt implicare in tot ce ar trebui facut pt tara ! Fiindca suntem amandoi in Olanda putem vedea ce face o tara evoluata si civilizata pt educatia copiilor .Aici avem NPO 3 care are stiri pe intelesul copiilor Nu doar stiri dar si emisiuni in care se explica prin joc si teatru situatii sociale !Experimente pt adolescentii curiosi ,etc..dvs le puteti vedea zilnic ,nu doar de ZIUA COPILULUI !Vocea dvs conteaza ;cereti TVR-ului sa faca acelasi lucru ! Cu mare drag,Doina C
noro
👍
noro
Președintele într-adevăr a ținut țara în loc la toate nevoile de reforme,pasivitate sau rea voință?
noro
Multumim!
noro
Mulțumim!
noro
Care educație. ? Care viitor. ?
noro
M-am oprit la minutul 47:23… Mi-a ajuns!
Mi-ar plăcea să citesc rezultatele unei cercetări efectuate de domnul profesor Mircea Miclea (în calitate de coordonator) referitoarea la calitatea pregătirii inițiale a viitoarelor cadre didactice – eficiența reală, așa cum este ea acum, a ”minunatului” Modul pedagogic (incluzând teorie și practică pedagogică), existent în structura oricărei facultăți.
Înclin să cred că formarea la elevi a ceea ce domnul profesor numește metacompetențe, iar actualul Curriculum național (valabil de prin anul 2000) numește competențe transcurriculare (Core-Competencies – vreo cinci prin documentele UE ale acelor vremuri), depinde de modul în care se realizează pregătirea inițială a viitorilor profesori, indiferent de disciplina pe care o vor preda – fizică, istorie, matematică, biologie, psihologie, engleză etc. etc. Pregătire, pe care, ce să vezi?, o realizează cadrele didactice din învățământul universitar.
Cred că rezultatele unei astfel de cercetări ar fi interesante și utile.
Aș aduce (încă) un argument pentru necesitatea ei.
Anii de pandemie au scos la lumină, printre altele, lipsa de competență (că tot ne place termenul, dar nu mulți dintre cei care îl folosesc știu ce anume desemnează el) a multor cadre didactice de a construi lecții/situații de învățare în mediul digital. Asta după ce, prin anii 2008-2011, toate liceele din România au fost conectate la două platforme educaționale: AeL și Intuitext. Cum se face că profesorii de azi, școliți în universități, nu au învățat la Modulul (”minunat”, am mai spus) pedagogic cum să utilizeze/integreze resursele din Internet într-o lecție și cum să eficientizeze formarea acelor competențe transcurriculare într-un mediu de comunicare on line?
Sigur! 6% din PIB pentru educație. (N-am înțeles de ce exact 6% – pentru că, dacă ai un PIB de 100, 6% înseamnă 6, dacă ai un PIB de 200, 6% înseamnă 12 ș.a.m.d. Nu cred că așa trebuie stabilit procentul. Ci plecând de la evaluarea în termeni financiari a nevoilor reale și de la estimarea mărimii PIB-ului. Dar asta e o altă problemă.)
Primul lucru pe care ar trebui să-l facem cu banii (6% din PIB? Adicăcât? – yellowface) ar fi să construim atâtea școli, încât în fiecare sală de clasă să nu fie mai mult de 15 elevi.
Al doilea lucru ar fi să redimensionăm norma didactică a profesorului din preuniversitar (numărul de ore de predare pe săptămână), cele 40 de ore de muncă săptămânale, prevăzute în Codul Muncii, rămânând valabile.
Consecința directă ar fi că, lucrând săptămână de săptămână, numai cu 6 clase (adică cu 90 de elevi, 6 x 15), și nu cu 12 clase (adică cu 360 de elevi – așa cum li se întâmplă acum multor profesori de liceu, în funcție de disciplina pe care o predau: 12 x 30), profesorii ar putea să se apropie efectiv de idealul predării centrate pe elev, de realizarea efectivă a predării diferențiate și a punerii elevului în situația învățării autentice, eficiente.
Dar, chiar și așa dac-ar fi, tot prestația profesorului în/la clasă rămâne esențială. Iar datele fundamentale ale prestației lui se referă la capacitatea de a forma/construi competențe specifice, competențe generale, competențe transcurriculare/transdiciplinare și metacompetențe.
În esență, formarea acestor competențe depinde de Ce predă profesorul (Istorie, Fizică, Geografie, Matematică, Economie etc. etc.) și de Cum predă el, de situațiile concrete de învățare pe care le construiește în clasă, implicând, în esență, transferul de cunoștințe de la o disciplină la alta, identificarea/exersarea pattern-urilor logice, psihologice, comunicaționale și relaționale în soluționarea unei probleme.
Iar acest ”Cum” trebuie învățat de către viitorul profesor în cadrul Modulului pedagogic; unde el trebuie să mai învețe și că trebuie să fie permanent un practician reflexiv și ce înseamnă asta.
Misiunea ”școlii” într-o lume din ce în ce mai dinamică și mai imprevizibilă? WOW!
N-ar fi m-ai aproape de posibilitățile noastre actuale să schimbăm modul concret în care îi formăm pe viitorii profesori, în așa fel încât ei să intre în fiecare zi în școală (adică în relație cu colegii de alte discipline) și în clasă și să-i formeze pe elevi (prin curriculum-ul formal, informal, nonformal, ascuns, activități școlare, extrașcolare etc. etc.) să fie capabili în și prin ei înșiși și pentru ziua de mâine, oricum va fi ea?
Adică, n-ar fi interesant un studiu despre cum îi pregătesc universitarii pe viitorii profesori de liceu?
noro
😢😅Ce părere aveți de MANIPULAREA PSIHOTRONICĂ?Confirmată de prof.univ. de origine japoneză de la New York Michiko Kachu? Cred că mulți copii/elevi "de toate vârstele"putem fi supuși acestor influențe care pot induce și comportamente NEGATIVE!! În SUA am citit că elevii sunt educați să identifice MANIPULĂRILE!!!😢😮😅😊"Copilul"nostru de aproape 34 ani NU VREA SĂ AUDĂ/VORBEASCĂ DE CĂSĂTORIE??!! Și să aibă la rândul ei copii!?!?!?😢😅😊😮??!?!?Refuză orice dialog cu părinții scris/vorbit? Ce să mai zic de mulți elevi din școlile pe unde am fost ca INGINER DE TEHNOLOGIE&Ed.Tehnologica?? COMPORTAMENTE DEVIATE!ABER ANTE!? AGRESIVITATE!! VIOLENȚĂ VERBALĂ?OSTILITATE?Cred că ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON–LINE sau HIBRID va putea rezolva măcar parțial aceste tendințe!!!Elevii fiind sub un control mai atent al FAMILEI! Succes și optimism pt VIITOR!!!!😂😢😮😅😊
noro
Modalitatea de evaluare a tezelor de la evaluarile nationale de la clasele 2, 4, 6 sunt irelevante. Eu cred ca trebuie stabilit un alt mod de evaluare (calificative, punctaje, etc.)
noro
Singuratatea si tristetea copiilor este influentata indeosebi de situatia de acasa, nu de atmosfera, climatul de la scoala.