Live pe Rețeaua de Solidaritate și pe YouTube, jpi, la ora 20:00 CET (21:00 RO)
#2i 📘 Ce este postumanismul? Ep.29 Invitat: Constantin Vică
LIVE-ul se poate urmari si aici: https://www.youtube.com/watch?v=qOtgpqgSRpk
/>Din seria “Dicţionarul de idei şi ideologii” de Cristian Presură și Ciprian Mihali:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLcod69NUBSYiMviyDe9t5CYTra8MXVRsF
/>
Trăim postuman? Există postumanism? Poate că nu aceasta e calea de a pune întrebările adecvate. Pentru că în era postumanului esențialismul nu are rost și nici centrarea pe logos, înțeleasă ca rațiune dominantă. Nu există un postumanism, ci postumanul ca sursă de abordări intelectuale diverse, „câmp de idei și ideologii”, care se întinde de la critica umanismului la transumanism. Ce e în interiorul intervalului nu poate fi strâns într-un snop, ci plasat sub o umbrelă.
Ești postuman dacă crezi că „omul este măsura tuturor lucrurilor” e o idee depășită, dacă vei critica concepția modernă de om (și umanismul aferent), dar fără a propune vreun instrument de ameliorare.
Dacă ești feministă sau feminist te înscrii în postuman, împlinești depășirea primatului masculin ca model al omului.
Dacă ești postcolonial înțelegi postumanul ca diversitate în durere, lăsată de mâna omului alb.
Dacă ești ecologist ești postuman, căci omul e doar parte a ecosistemului, partea blestemată.
Dacă te înțelegi ca nod al unei rețele de obiecte, artefacte și entități umane și non-umane, fără a fi în fruntea ei, ești postuman.
Dacă tu crezi că demnitatea nu e doar un atribut al omului, ci și al animalelor, ești postuman.
Dacă înțelegi specia noastră ca pe un proiect fără scop, în transformare, în istoria evolutivă, ești postuman.
Dacă vrei să faci dragoste cu roboți și te visezi cyborg, într-o fluiditate a genurilor, ești postuman.
Dacă vrei să trăiești veșnic, lipsit de boală, ești postuman.
Dacă te accepți ca multitudine, ca multispecii în holobiont, nu ca individ biologic singular, ești postuman.
Descentrare și posibilități nebănuite – acesta e dansul postumanului.
Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București. În 2011 a obținut titlul de doctor în filosofie, cu o teză despre tehnologia web și provocările sale de ordine cognitiv, moral și politic. Ariile sale de interes sunt plasate în etica informației și computerelor, etica Inteligenței Artificiale, filosofia informaticii, filosofie socială și politică și bioetică. A publicat, printre altele, în reviste precum International Journal of Social Robotics sau Science and Engineering Ethics.
A co-editat, alături de Mircea Flonta și Emanuel-Mihail Socaciu, volumul Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail Radu Solcan (2015). Este coautor al primului manual de Etică și integritate academică din România, apărut în 2018.
Din 2017 este directorul adjunct al Centrului de cercetare în etică aplicată (www.ccea.ro) al Universității din București.
noro
Sant coplesit de modul si capacitatea voastra de explicare acestor lucruri !
noro
Superb!
noro
Foarte interesante subiectele abordate, felicitări și mulțumim!
noro
o umbra de definitie? fara a mai bate campii e posibil? am ascultat 34 minute si nici macar nu am deslusit ce ii termenul de postumanist: stare personala, o percepte asupra societatii, un model poltico-social, stautul omului in univers, stautul persoanei in fata tehnologiei care are posibilitatea de a o inocui in campul muncii, starea speciei umane si ramificatiile acesteia, WTF.
noro
Stimați domni nu pot să vă numesc altfel decât biblioteci umane.
noro
Hm. Vorbim despre postuman ca și cum am ști sau s-a știut vreodată răspunsul clar, univoc și indubitabil la întrebarea "ce este omul?" Atâta vreme cât nu avem un răspuns minimal la această întrebare discuțiile despre postuman sau transuman sunt … nici nu știu cum să le calific. Poate trebuia începută discuția cu întrebarea kantiană.
noro
M-a distrat ideea că anti-umanismul afirmă pe urmele lui Nietzsche-Foucault că omul trebuie să se recreeze continuu și că este rezultatul propriei sale creații (min 48:00) – care nu este altceva decât definiția clasică a autonomiei umane dată de modernitate. Eliade: "omul este în măsura în care se creează pe sine însuși în sânul istoriei".
noro
Excepțional!
noro
Umila mea convingere este ca doua sensuri de formare a omului au dus la imbunatatirea vietii omului, anume educatia avand drept filon morala vietii, spiritualitatea (nu religioasa) si cunoasterea stiintifica cu aplicatiile ei benefice omului si nu acelea care distrug armonia vietii.
noro
În transumanism și postumanism o să mâncați 2 firicele de iarbă și un pumn de țărână 😉😆😇
noro
Minunată tema emisiunii. Îmi hrăniți setea de cunoaștere, de înțelegere . Mulțumesc cu mult respect !!